Articole recente

Arhive

Categorii

Instrumente

Omul, moartea și…cezarul

de pr. Ilie Bucur Sărmășanul | 24 August 2019

PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE

Omul, moartea și…cezarul

1. “OMUL TREBUIE SĂ FIE NOBIL, BUN, MILOSTIV ŞI SĂ LUCREZE FĂRĂ ÎNCETARE CEEA CE ESTE DREPT ŞI FOLOSITOR. SĂ CAUTE SĂ FIE ICOANĂ A CELOR DUMNEZEIEŞTI, PE CARE LE PRESIMŢIM”.

Johann Wolfgang von Goethe (1749-1832),

poet german, ilustru gânditor şi om de ştiinţă, unul dintre cele mai de seamă personalităţi ale culturii univesale. Primeşte o cultură religioasă luterană, lecturează de timpuriu Biblia şi participă la slujbele duminicale. Primind o educaţie aleasă a studiat desenul, muzica (pianul şi violoncelul), scrima, călăria, literatura germană şi universală, limbi străine vechi şi moderne (greaca veche, latina, ebraica, italiana, franceza şi engleza). Studiază dreptul pe care-l termină în anul 1768. S-a ocupat şi de biologie, anatomie, modul de formare a faunei şi florei, în urma descoperirii unei mine de argint. În Italia este fascinat de lucrările lui Michelangelo şi Rafael. În anul 1808 a fost decorat de Napoleon cu Crucea Legiunii de Onoare, fiind întâmpinat cu cuvintele: “IATĂ, UN OM”. A murit de pneumonie, iar ultimele lui cuvinte au fost: MAI MULTĂ LUMINĂ”.

+ + +

2. “OPREŞTE DOAMNE TRECEREA! ŞTIU CĂ UNDE NU E MOARTE NU E NICI IUBIRE ŞI TOTUŞI, TE ROG: OPREŞTE DOAMNE, CEASORNICUL CU CARE NE MĂSORI DESTRĂMAREA”.

Lucian Blaga (1895-1961).

a fost filosof, poet, dramaturg, traducător, jurnalist, profesor universitar, academician şi diplomat român. Personalitate impunătoare şi polivalentă a culturii interbelice, Lucian Blaga a marcat perioada respectivă prin elemente de originalitate compatibile cu înscrierea sa în universalitate. Există zvonuri că la iniţiativa lui Mircea Eliade, ar fi fost propus de către Rosa del Conta şi criticul Basil Munteanu, pentru a primi premiul Nobel pentru literatură. A decedat la 6 mai 1961, în Cluj, şi a fost înmormântat în ziua sa de naştere, 9 mai, în cimitirul de la Lancrăm.

+ + +

3. “CAPETELE PREA ÎNFIERBÂNTATE VOR NEAPĂRAT SĂ VADĂ ASTĂZI O CONTRADICŢIE ÎNTRE MATERIE ŞI SPIRIT, ÎNTRE ŞTIINŢĂ ŞI RELIGIE. DAR EU CRED CĂ VA VENI VREMEA CÂND MATERIA ŞI SPIRITUL, ŞTIINŢA ŞI RELIGIA VOR CONVIEŢUI FOARTE BINE ŞI I SE VA DA LUI DUMNEZEU CEEA CE ESTE AL LUI DUMNEZEU, IAR CEZARULUI CE ESTE AL CEZARULUI”.

Onisifor Ghibu (1883- 1972),

Profesor român de pedagogie, membru corespondent al Academiei Române, politician, luptător pentru drepturile şi unitatea poporului român, unul dintre participanţii importanţi la realizarea  Marii Uniri de la 1918. Refugiat în Bucureşti între anii 1914 şi 1916, conlucrează cu Octavian Goga, Vasile Lucaciu şi alţi refugiaţ ardeleni la o campanie intensă pentru intrarea României în război alături de Antantă împotriva Austro-Ungariei. Pentru această activitate a fost condamnat în 1915, în contumacie, de Curtea Marţială Magiară din Cluj, la moarte. Este nevoit să plece cu familia la Chişinău unde organizează învăţămîntul românesc, tipăreşte “Ardealul” şi cotidianul “România nouă“. A suferit toată viaţa de pe urma sistemului comunist, a făcut şi închisoare aproape 3 ani de zile. În ciuda tuturor manevrelor duşmănoase, Onisifor Ghibu, a fost inclus în calendarul UNESCO internaţional pe anul 1983, la centenarul naşterii sale. Opera lui numără peste 100 de cărţi. A  fost deputat, senator, secretar de stat, delegat al guvernului român pe lângă Sfântul Scaun de la Roma.

Părintele Ilie

Topic: Meditaţii | Fără Comentarii »

Lucăceşti, file de istorie

de Radu Botiş | 14 August 2019

Apărută în an centenar (2018), cartea profesorului Gelu DRAGOŞ aduce în faţa cititorului, ca o mărturie a locului nost preţioase file de istorie, îmbrăcând astfel în strai de sărbătoare Lucăceştiul şi-n jur.

Nu poate fi împlinire mai mare pentru un fiu al locului decât aceea de a-şi da obolul săuspaţiului în care pentru întâia oară s-a învrednicit de bucuria vieţii. Trecut, pământ, biserică, oameni, părinţi, fraţi, prieteni, toate şi-au găsit spaţiul bine stabilit în cartea „Lucăceşti. File de istorie”, dreaptă mărturie şi mărturisire îndeobşte a autorului.

Lucrarea a fost publicată la editura Gutinul din Baia Mare, având ca redactor de carte pe istoricul, eruditul profesor Dan V. ACHIM, o enciclopedie a Maramureşului, şi pe Angela-Monica JUCAN, cea care s-a implicat pentru dreapta rostuire întru scriere, bunul început a ajuns pe mâini sigure. Rezultatul, martor prezent însăşi, aici, de faţă cartea certifică aceasta.

Marele istoric al neamului, Nicolae IORGA spunea: „Înţelepciunea vieţii e simplă: fă ca pe unde ai trecut tu să fie mai bine ca înainte”. Drumul lui Gelu DRAGOŞ este suficient de cunoscut:formator de caractere (dascăl), ziarist, om al locului, familist şi prieten, dar şi căutător prin filele vremii. Bazată pe suficient material bibliografic, cartea se deschide cu un Cuvânt înaintepurtând semnătura domnului ing. Ioan MĂTIEŞ, primarul comunei Mireşu Mare de care aparţine administrativ şi localitatea Lucăceşti. Inspirată cugetarea din popora edilului: „Patriotismul nu este un merit, ci o datorie de onoare”. Parte a Cetăţii de Piatră, localitatea este situată în nord-vestul Ţării Chioarului, pe malul drept al râului Someş și este atestată documentar din anul 1403.

Factor de luminare, școala datează de la începutul secolului XIX, la început ca şcoală confesională, iar apoi ca şcoală de stat. Sunt prezentate și fauna şi vegetaţia zonei, rezervaţia de stejar pedunculat de la Bavna-Fersig, unde primăvara înfloreşte laleaua pestriţă, care face parte din flora ocrotită de lege. Ocupaţiile tradiţionale sunt cele specifice satelor româneşti de pe valea Someşului: agricultura, creşterea animalelor, confecţionarea obiectelor vestimentare şi de uz gospodăresc, morăritul,etc.

Referitor la atrocităţile celor două războaie mondiale, vom regăsi în lucrare informații despre oameni ai locului căzuţi pentru ţară,eroi ai neamului:,, Dar cele mai mari dureri le-au adus cele două războaie mondiale prin numărul mare de recrutări în armatele străine. Din cei recrutați în armata austro-ungară după 1914, unii vor ajunge în Italia și Rusia ca prizonieri  și se vor încadra ca voluntari în Legiunea română depunând jurământul față de România, chiar în fața părintelui Vasile Lucaciu. Îi pomenim pe:Boloș Vasile, agricultor, Batalionul 17 Voluntari,Buciuman Ioan,agricultor, Batalionul 17 voluntari,Moldovan Chifor, agricultor, voluntar în Rusia.Alături de  cei din localitățile învecinate își vor aduce contribuția la înfrângerea imperiului Austro-Ungar și realizarea Unirii. Unii vor lupta și pe frontul de pe Tisa în 1919” (pag.29).

Nu lipsesc a fi consemnate şi graiul satului, un interesant dicţionar de regionalisme, o actualizare a locuitorilor, personalităţi marcante ale Lucăceştiului, dintre care îi amintim pe avocatul Aurel NISTOR (fost prefect al judeţului Satu Mare, primar la Baia Mare, apoi guvernator al Asociaţiei de Coordonare a Camerei Agricole Tisa-Someş, dar şi director al ziarului Baia Mare), Dragoş Alexandru (preşedinte provizoriu al CDM), chestorul de poliţie Vasile MUREŞAN, poetul şi publicistul Ioan DRAGOŞ, autorul cărţii, Gelu DRAGOŞ.

O lucrare amplă, bogată în conţinut, cu date monografice necesare pentru lucăceni şi nu numai.

Topic: Diverse, Recenzii | Fără Comentarii »

LAUREAȚII PREMIILOR UZPR 2018

de Radu Botiş | 6 August 2019

LAUREAȚII PREMIILOR UZPR 2018

( Gală la TVR, 19 iunie 2019 )

LAUDATIO

Presă scrisă

Roxana ISTUDOR:Rareș Bițu vine din lumea presei informative, stricte și care uneori este cel mai greu de făcut și care nu permite prea multe divagații.

Informația pe care o oferă este concisă, corectă, este în folosul publicului și ne bucurăm că Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, are ocazia să constate că noi, cei din generațiile anterioare, avem cui preda ștafeta. Felicitări!

Firiță CARP:Am sentimentul că orice aș spune despre Miron Manega se poate întoarce împotriva mea. Este atât de cunoscut încât am să fiu foarte atent și am să vorbesc foarte scurt. Mă laud că îl cunosc dinainte de a-l întâlni, în sensul că dădea lecții de scris, îl urmăream în publicațiile în care scria, jongla cu verbe, cu substantive, cu toate mijloacele limbii române în paginile unor publicații care îmi erau dragi. Am avut o surpriză, nu neapărat neplăcută, o uimire gingașă, când l-am întâlnit prima dată acum câțiva ani. Mi se părea că e uriaș, i-am și spus, că trebuie să fie uriaș! O să-l vedeți și dvs., este așa o entitate mergătoare, subțirică, fragilă, gingașă și te și miri cum are atâta curaj să scrie și să scoată singur ziarul Certitudinea. Are calitatea de a se mândri și Armata cu el, cred că este caporalul cu cele mai multe studii de profil. Oricum, din cauza asta cred că i se trage caracterul extrem de puternic. Pe Miron Manega, după ce ajungi să îl cunoști mai de aproape, te îndrăgostești de el ca de un frate, pe care îl așteptai să vină de undeva. Și Miron a devenit ca un frate pentru mine! Acum doi ani, mi-aduc aminte că era septembrie, poate 26, la un club select cu oameni deosebiți, a cerut binecuvântarea părintelui stareț al mânăstirii Plăviceni și așa a pornit Certitudinea. A fost, oarecum, un  șoc pentru că, până să văd ce are de gând să facă (că mulți vrem să facem),dar când am văzut ce-a făcut și rezistă de doi ani și încă nu i s-a întâmplat nimic, atunci mi-am zis că eu o să vorbesc și mai liber dacă el nu o să fie deloc legat. Mulțumesc, Miron!

Nicolae GEORGESCU: Nu știu nici când s-a născut, nici ce vârstă are, nici unde. Bănuiesc că este valah, după alură, după felul cum mușcă ziaristic. Ne știm de peste 30 de ani, trăiește mai intens decât mine acest paradox ziaristic, adică o pasiune mare în căutarea adevărului, care este rece. Pasiune caldă, adevăr rece! Nici pasiunea nu i  se răcește, nici adevărul nu-l încălzește. E o tensiune care îl menține în această greșeală perpetuă. Dacă n-am fi ursiți de păcatul originar acestei greșeli vitale, n-am  exista și crea.

Este un creator, pasiunea cu care crede nu se desprinde de lemnul ei, nu e un foc în sine, nu este patimă verbală, ci e totdeauna centrată pe lucruri de interes general, cultural, social, politic. Mai ales, cultural. Am vorbit despre Victor Roncea (numele lui este cam de pasărea rock), care exprimă noua generație în ziaristică și bănuiesc că se va impune în aceeași măsură ca și Miron Manega, și ca toți ceilalți prieteni mai tineri ai noștri pe umerii cărora nu lăsăm, dar sprijinim meseria. Mulțumesc!

Ovidiu ZANFIR: Pe Geo Ciolcan n-am reușit să îl cunosc personal, în schimb prin reportajele pe care le-am citit, am intrat un pic în lumea lui. Este un jurnalist cu state vechi, care nu face rabat atunci când vine vorba de meserie. S-a înscris în concursul Uniunii Ziariștilor cu o serie de reportaje, care se mulează perfect pe ceea ce și-a dorit UZPR – ”Tot ce-i românesc nu piere”. Citește foarte bine mersul lucrurilor, am observat că uneori pare deziluzionat atunci când merge în  anumite părți, dar își hrănește optimismul din frumusețile patriei. Speranța joacă un rol important în reportajele sale, de aceea consider că trofeul acesta i se potrivește mănușă, o flacără aprinsă pentru demersul jurnalistului Ciolcan de a menține vie reperele valorice ale României.

Sursa:uzpr.ro

Topic: Diverse | Comments Off on LAUREAȚII PREMIILOR UZPR 2018

LAUDATIO

de Radu Botiş | 27 Iulie 2019

LAUREAȚII PREMIILOR UZPR 2018

( Gală la TVR, 19 iunie 2019 )                     

LAUDATIO

Presă online

Ștefan MITROI: Nu l-am cunoscut pe premiant decât astăzi, doar astăzi ne-am văzut, i-am cunoscut în schimb scrisul. Iubește lumea în care i-a fost dat să trăiască până la suferință, o spune el însuși într-un memoriu de activitate publicistică.Lumea înseamnă pentru el, în primul rând, Slănic Moldova – locul unde trăiește. E un lucru rar întâlnit  în presa de astăzi să vezi gazetari care iubesc locuri frumoase și oamenii frumoși.

O dovadă a faptului că iubește acest oraș, deși nu este locul său natal, s-a născut în jud. Harghita, la Toplița, este chiar o carte…Povestea unui colț de Rai…Slănic Moldova, apărută în mai multe ediții. Ce curaj frumos să scrii despre Rai într-o lume în care are succes Iadul.

Dar nu pentru scrierile despre Rai este premiat, ci pentru un articol despre un om foarte frumos. Am avut privilegiul să-l cunosc în anii în care eram student și în care exista o redacție, Viața Studențească, de pe bd.Schitu Măgureanu din București, unde colaboram și mergeam deseori acolo și îl vedeam pe acest om frumos, care a contribuit la acest premiu – Solomon Marcus. Și pentru că o văd în față pe poeta Nora Iuga, unul dintre marii matematicieni ai poeziei sau, dacă vreți, unul din marii poeți ai matematicii. Noi, studenții, și nu doar în timpul studenției, am avut și vom avea de învățat de la acest om extraordinar. Lui îi sunt consacrate rândurile frumoase care l-au dus la premiul în presa online pentru un articol în revista ”Columna” Romulus Dan-Busnea – un om care a dat buznea, ca să zic așa, în viața mea, ținându-se de mână cu scrisul frumos și limba română, ceea ce nu se întâmplă prea des în jurnalistica română de azi. Pentru asta a luat premiul!

Și a mai luat premiul pentru că a confirmat, îndrăznesc să spun,  o zicere a marelui nostru confrate, Gabriel Garcia Marquez, care a spus că ”jurnalistica este un gen literar”.

Ștefan MITROI

Romulus Dan-Busnea

Citind scrisul frumos, articolele frumoase ale lui Romulus Dan-Busnea, da, îți dai seama că jurnalistica este un gen literar și vrem să descoperim tot mai des și în presa scrisă, și în presa vorbită, în televiziunea și radio lucrul acesta. Deci, eu îi mulțumesc că scrie așa frumos! Eu însumi sunt un iubitor de locuri și de oameni frumoși!

Ioan DAMASCHIN: Mirela Stîngă s-a născut în vechea capitală a Dobrogei – orașul Babadag, care tradus în limba sultanilor pe vremea când era capitala ținutului dobrogean, înseamnă Muntele lui Tata, un adevărat conglomerat de etnii și culturi.

A crescut și a studiat în Dobrogea, a terminat Facultatea de Jurnalism de la Universitatea Ovidius. Așa se explică acest atașament față de spiritul și cultura dobrogeană pe care le promovează de peste un deceniu cu talent și generozitate prin creația sa publicistică la cele două publicații constănțene – ”Ziua de Constanța” și ”Telegraf”.

Din dorința de a rămâne conectată la viața culturală a orașului de la Marea Neagră și de a rămâne aproape de cititori, jurnalista a pus bazele portalului de știri www.culturaconstanta.ro, pe care scrie știri, cronici teatrale, reportaje și informează publicul în nota pe care l-a obișnuit despre evenimentele care se întâmplă în orașe.

Cele arătate mai sus, își găsesc în mod fericit expresia în reportajul semnat de jurnalista Mirela Stîngă, intitulat ”Totul a început cu o casă și un vis”, pitoreasca gospodărie de la Vișina, locul unde găsești memoria satului dobrogean, care a întrunit sufragiile Comisiei de jurizare a UZPR privind premierea creației publicistice.

Mirela-Daniela Stîngă

Ce are Dobrogea mai de preț în afară de frumusețile naturii? Oameni care sfințesc locul prin puterea minții, a mâinilor și cu ajutorul Celui de Sus. Născuți în România, trăitori pe pământul dintre ape, deși își spun cu mândrie români, aromâni, megleniromâni,lipoveni, aholi, turci, tătari, ruși, greci sau bulgari, cu toți împărtășesc dragostea pentru tradiții și pentru minunata Dobroge care le este casă. Acesta este intro-ul reportajului care descrie o casă dobrogeană din satul Vișina, unde, într-o frumoasă zi de sîmbătă cu mult soare, a avut loc o expoziție vie, mai exact s-a încins o horă, demnă să rămână în amintire, compusă dintr-o multitudine de porturi viu colorate, motiv de mare bucurie pentru purtătorii lor, care păstrează aprinsă din generație în generație flacăra tradițiilor.

Felicitări, Mirela!

Ovidiu ZANFIR: Să îmbini discursul jurnalistic, mai ales online, cu vocația ecumenică dă dovadă de adaptare pentru ceea ce iubește preotul și jurnalistul Radu Botiș – oamenii.

A avut norocul să vină dintr-o zonă unde ulmenii Maramureșului au dat mai multe personalități marcante și am început cu partea asta pentru că a avut curajul să scrie online și n-a venit din greșeală cu telefonul, pentru că pagina de Facebook a dlui Radu Botiș are ca motto: ”Cât aveți lumina, credeți în lumină, ca să fiți fii ai Luminii”, după Evanghelia lui Ioan.

Radu Botiș, Ovidiu Zanfir, Mihai Constantin

Radu Botiș

Dă dovadă de o charismă extraordinară și se alătură celor din Ulmenii Maramureșului, vă aduceți aminte de Petre Dulfu, cu poveștile lui Păcală, sau dr.docent Florian C. Ulmeanu, inegalabila voce a lui Emil Gavriș sau jurnalistul Vasile Grădișteanu.

Scrie la mai multe reviste online, le-a și fondat, scrie și la revista Glas Comun, așa cum ați văzut pe cartea de vizită.

Jurnalistul, dar și preotul Radu Botiș dă dovadă de un har și de un condei care reprezintă pentru el cele mai importante coordonate ale condiționării sale umane.

Sponsorii evenimentului

Sursa:uzpr.ro

Topic: De pe internet | Comments Off on LAUDATIO


« Anteriorul