Articole recente

Arhive

Categorii

Instrumente


« | Principal | »

Prietenia care ne leagă de când ne ştim!

de Petru Berbentia | Februarie 15, 2008

Până în anii 90 nici nu ne puneam problema întâlnirilor ecumenice organizate, ci sporadic, în parohiile noastre aveam legături de prietenie cu preoţii de la alte biserici. Am experimentat acest mod de conlucrare şi cu preoţi romano-catolici şi cu preoţi evanghelici şi cu ortodocşi sîrbi şi pot spune că a fost spre zidirea parohiilor noastre mixte, pentru că în Banatul nostru montan trăim împrună de sute de ani multe naţii. Satele noastre sunt mixte din punct de vedere etnic şi confesional, ba chiar familiile noastre sunt mixte, şi nu e nimic rău în asta.

După 1991 în Reşiţa s-a închegat un mic grup interconfesional, alcătuit din promotorul mişcării la nivel de oraş, părintele catolic Pal Iosef, împreună cu pastorul reformat maghiar şi un preot ortodox român. Începuturile au fost ca orice începuturi, dar din an în an am fost tot mai mulţi. Vizita papei Ioan-Paul al II-lea în România anului 1999 şi deschiderea vrednicului de amintire patriarh Teoctist a dat un imbold mişcării noastre din Reşiţa. Şi am ajuns ca acum să fim de obicei toţi preoţii din Reşiţa (de toate confesiunile) şi o mulţime de credincioşi din toate bisericile.

Este ştiut că în fiecare an, între 18 şi 25 ianuarie, timp de opt zile ne adunăm pe rând în toate bisericile din oraş, ne rugăm împreună, cântăm împreună şi facem o slujbă specifică fiecărei biserici, în cadrul căreia, fiecare altă confesiune prezentă are una sau mai multe intervenţii. Bineînţeles că în fiecare seară de rugăciune ecumenică, predica o susţine un preot de altă confesiune decât biserica în care suntem. La cântare şi la rugăciune participă credincioşii în totalitatea lor. Nu uităm ca Rugăciunea Domnească „Tatăl Nostru”, să o rostim în limbile tuturor celor prezenţi. Astfel, în bisericile noastre se poate auzi această rugăciune în română, germană, maghiară, croată, sîrbă, ucrainiană, slovacă, iar atunci când am avut oaspeţi, chiar şi în italiană.

Aşa s-a întâmplat şi în acest an, când bisericile au fost pline. M-am bucurat că în biserica al cărei paroh sunt au fost prezenţi la slujba ecumenică de vecernie 24 de preoţi şi doi diaconi şi o mulţime de credincioşi.

Noi am făcut primii paşi pentru că nu am uitat cuvintele lui Origen: „Mai bine să mori încercând să mergi pe drumul unor idealuri înalte, decât să nu porneşti de fel pe el”.

Cred sincer că buna înţelegere între noi se datorează şi acestor întâlniri ecumenice şi dorim pe mai departe aă ajungem la ”… unirea credinţei şi împărtăşirea Sfântului Duh”.

Parohia Ortodoxă Română „Sf. Apostoli Petru şi Pavel, Govândari” – Reşiţa

PS. Fotografiile sunt o dovadă a celor scrise.

Topice: Foto Reportaje | Comments Off on Prietenia care ne leagă de când ne ştim!

Comentarii închise.