Articole recente

Arhive

Categorii

Instrumente


« | Principal | »

Biserica Armeană Gheorgheni

de Losonczy Alexandru | Aprilie 16, 2008

Biserica iarnaMuntele Ararat veghează de la crearea lumii cu vârful său acoperit de zăpadă asupra popoarelor din Caucaz. Printre acestea se numără şi armenii, a căror strămoş – după tradiţie – este Noe. În legende se povesteşte că strănepotul lui Noe, Hajl, a fondat ţara armenilor în anul 2493 î. Ch. Armenia se şi numeşte în limba armeană Hajastan (ţara lui Hajl).

Inscripţie vecheInscripţieDate mai exacte despre armeni avem din timpul creştinării Armeniei. În legenda lui Addai-Abgar se povesteşte, că deja Sf. Apostoli Tadei şi Bartolomeu au adus mesajul Domnului în ţara amenească. Săpăturile arhelogice au scos la limina zilei mai multe urme creştine din secolul I d. Ch. În mod oficial întreaga ţară a devenit creştină în anul 301, când regele Tiridat al III-lea al armenilor a fost vindecat prin forţa credinţei de către Sf. Grigore Luminătorul şi a trecut la creştinism. Preot misionar din Cezarea, Sf. Grigore a stat 13 ani în închisoara regelui pentru credinţa sa. Prin actul din 301 armeni au devenit primul popor creştin din istorie.

Curtea interioarăCapelăCruci în curtea interioarăDar avântul poporului armean avea să fie înfrânt destul de repede, mai exact în anul 451 când în bătălia de la Awarayr, armata armeană condusă de Vartan Mamikonian a fost întrântă de cea persană. Este perioada începerii martiriului şi a exilului poporului armean, care din cauza presiunilor persanilor de a-i converti la zoroastrism au căutat scăpare în afara hotarelor Armeniei tradiţionale. Acest exil s-a produs în mai multe valuri, în general sub presiunea trupelor mongole, turceşti sau persane şi a avut loc pe ruta Crimea, Lvov, Kaminez Podolski, Suceava, Botoşani, Gheorgheni, Frumoasa, Gherla, Dumbrăveni. În anul 1239 în Moldova trăiau deja negustori armeni. În Transilvania s-au stabilit începând cu anul 1672, după ce au primit acceptul principelui Apaffy Mihály I şi ca urmare a înfrângerii răscoalei lui Hâncu la care unii din ei (circa 3000) au participat. Armenii s-au stabilit, în Transilvania, în patru oraşe Gherla, Dumbrăveni, Gheorgheni şi Frumoasa, la a căror dezvoltare au contribuit în mod semnificativ. Practic Gherla şi Dumbrăveni sunt oraşe fondate exclusiv de armeni, ca urmare a drepturilor de comerţ liber şi de auto administrare, obţinute din partea administraţiei Habsburgice.

Crucifix şi pietaInterior - vedere spre orgăAltar lateralUn bun exemplu al convieţuirii paşnice dintre maghiari şi armeni este comunitatea din Gheorgheni. Armenii au ajuns relativ târziu, in 1688 în această localitate. Majoritatea veneticilor erau zarafi, lucru uşor de obervat şi astăzi la casele din centru, construite astfel încât să adăpostească la parter magazinul, iar la etaj locuinţa propriu-zisă. Ca urmare a stabilirii armeniilor localitatea se dezvoltă rapid şi dintr-o comuna oarecare, devine un oraş cu pronunţat spirit mercantil. În Gheorgheni deja in secolul al XIX-lea exista o bancă, iar viaţa social economică a comunităţii era coordonată de Forul Mercantil (judecătorie şi casă de comert) fondat în 1795. Armeni din Gheorgheni se ocupau în principal de tăbăcărit, dar făceau comerţ şi cu bovine şi cu lemn. Cu plutele, navigând pe râul Mureş au ajuns până la Lipova şi Arad. Pentru bovine foloseau păşunile din Moldova şi Oltenia deoarece erau mai bune şi mai ieftine.

Interior - vedere spre orgăInterior - vedere spre altarOrgaPopulaţia armeană a oraşului Gheorgheni  a rămas relativ stabilă în decursul timpului, la recesământul din 1913 erau circa 600 de persoane de origine armeană, iar astăzi locuiesc în Gheorghni tot în jur de 600 de persoane cu rădăcini armene, care participă activ la evenimentele bisericii armene din localitate. Trecerea prin istorie a acestor armeni nu s-a produs fără urmări vizibile şi astăzi. Punctele de interes, nu numai turistic, sunt casele din centrul oraşului, casele de pe strada Márton Áron, casa parohială construită în 1769 având în faţă statuia Sf. Grigore Luminătorul care adăposteşte o bibliotecă valoroasă.

AmvonulAltar lateralAltar lateralPerla oraşului este însă fără îndoială, Biserica armeano-catolică construită în 1733 pe locul unei biserici mai mici din cimitirul străinilor. Din biserica veche se mai păstrează cristelniţa şi aghiazmatarul. Poarta de la intrarea în curte îl întâmpină pe vizitator cu un mesaj scris în limba latină cu semnificaţia “drumul către slavă nu este închis în faţa nimănui”. În interior găsim altare aurite construite în stil baroc în anul 1754. Vitraliile conţin imagini cu Sf. Grigore Luminătorul şi cu Sf. Ştefan regele Ungariei. Imaginea cu botezul lui Tiridat al III-lea pe unul dn altarele lateral a fost adus din Veneţia în anul 1752. Orga construită de fraţii Rieger din Budapesta în 1899 se află în starea ei originală fiind renovată în 2004. Biserica a fost zugrăvită din nou, după 106, ani în 2005, cu sprijinul unor comunităţi din Germania, al organelor locale şi al credincioşilor. Curtea bisericii adăposteşte fostul cimitir armean printre care două morminte din piatră adusă din Munţii Ciucaş şi din Munţii Ceahlău. În zidul de incintă al bisericii şi al cimitirului din sunt încrustate copii ale unor sculpuri făcând parte din “drumul crucii”, cele originale fiind pastrate într-un loc mai sigur. Deasemenea trebuie menţionat pentru frumuseţea lui şi monumentul funerar al preotului şi parlamentarului (în Parlamentul României – 1926) Joachim Görög (1862-1928).

Intrarea în curteBisericaCel care menţine şi astăzi aprinsă flacăra credinţei armenilor din localitate este părintele dr. Puskás Attila, preot abilitat de Sfântul Scaun, să oficieze sfânta liturghie în riturile latin şi armean. Părintele Puskás a fost instruit în tainele ritului armean de însuşi Prefericirea Sa Petru al XIX-lea Catholicosul armean al Ciliciei, ca un cadou pentru armenii din Transilvania

Material adaptat după pliantul trilingv “Pe urmele Armenilor din Transilvania” scris de dr. Puskás Attila.

Topice: Descrieri | 1 Comentariu »

Un răspuns to “Biserica Armeană Gheorgheni”

  1. albinetz spune:
    8 August 2008 la 13:49

    Bună ziua,
    Vă scriu în legătură cu imaginile din Gheorghieni, dorim să facem un muzeu al minorităţilor naţionale şi eu am ales istoria armenilor dacă puteţi să mă ajutaţi cu imagini mai vechi sau mai noi despre comunitatea armenilor (şi dacă aceste imagini pot fi folosite pe un sait cu specificaţia sursei) sau manifestări culturale sau religioase.

    Cu recunoştinţă,

    Constantin Albinetz
    Dej, Cluj,
    0728210508