Articole recente

Arhive

Categorii

Instrumente


« | Principal | »

Biserica Sfânta Margareta Mediaş

de Losonczy Alexandru | Iunie 3, 2008

Turnul TrâmbiţaşilorTurnuBiserica şi Turnul TrâmbiţaşilorÎn centrul medieval al oraşului Mediaş se afla o biserică evanghelica ce poartă hramul Sfintei Margareta. În vechime de ziua Sf. Margareta (13 iulie), se organiza un mare târg, unde se întâlneau meşteşugarii din toate părtile Transilvaniei şi unde breslele mestesugarilor stabileau măsuri pentru apărarea intereselor lor profesionale şi comerciale. În urma marii invazii turceşti din anul 1438, care a afectat profund şi oraşul Mediaş, fortificaţia de apărare din jurul bisericii, a fost întărită cu un zid dublu precum şi cu mai multe turnuri de apărare. Acest complex de fortificaţii s-a păstrat până în zilele noastre. În anul 1550 Mediaşul este ridicat la rangul de oraş şi în consecinţă turnul bisericii se înalţă cu trei etaje. În 1551 pe trunul principal a fost construit în fiecare colţ câte un turnuleţ, ca semn că Mediaşul avea dreptul să pronunţe şi să execute condamnarea la moarte (jus gladii).
Turnul TrâmbiţaşilorCurtea interioarăDin oricare parte a oraşului ai privi peisajul urbanistic, din orice direcţie te-ai apropia de porţile sale, Turnul Trompeţilor cu silueta sa zveltă şi graţioasa domină oraşul. Din înălţimile acestui turn, străjerii scrutau orizonturile zărilor, urmărind apropierea duşmanului, a cărui prezenţa o vesteau cetăţii cu trâmbiţa ce se păstrează şi azi în fondul muzeului.
Clasificat printre primele zece turnuri înclinate ale lumii, amintind prin silueta sa de Turnul de la Pisa, acoperit cu ţiglă smălţuită în diferite culori, Turnul Trompeţilor se încadrează armonios în structura arhitectonică a bisericii evanghelice “Sfânta Margareta”. 
În acest turn a fost reţinut Vlad Ţepeş în anul 1476, în urma unui conflict cu Matei Corvin. Pe pereţii interiori se pot admira picturi murale executate în sec.XIV-XV.
În anul 1880, la ultimul nivel al turnului a fost instalat actualul ceas, primul fiind montat în sec. al XVIII-lea, iar în anul 1984, la nivelul ceasului a fost amplasată o statuetă de lemn cu braţ mobil, realizată de Kurtfritz Handel, copia fidelă a uneia care a fost amplasată pentru prima dată într-o nişă din colţul de SE al turnului în sec. al XVIII-lea, cunoscută sub numele de Petre din Turn (Thurm Pitz).
Contraforturi şi ferestre goticeBiserica - vedere din lateralScară de acces în bisericăBiserica Sf. Margareta, în forma ei actuală, este o construcţie în stil gotic tîrziu, compusă din trei nave, având o lungime de 56 m şi o lăţime de 20 m. În interior bolţile bisericii se ridică până la înălţimea de 12 m. Turnul bisericii, înalt de 68,5 m este unul dintre cele mai înalte turnuri din ţară. Cercetările arheologice au evidenţiat faptul că pe locul actualei biserici a existat un cimitir databil în sec. al XII-lea şi care aparţinea unei populaţii anterioare coloniştilor saşi, peste care s-au suprapus succesiv alte trei construcţii sacrale din piatră. Prima, o bazilică cisterciană datând de la jumătatea sec. al XIII-lea, a fost urmată, în prima jumătate a sec. XIV, de o alta alcătuită dintr-o navă şi un cor pentru ca, la sfârşitul sec. al XIV-lea, să se ridice o nouă construcţie din care, anumite părţi, au fost înglobate în actuala biserică.
Arcade cu fresce goticeInterior cu balconPrima menţiune documentară a bisericii „Sf. Margareta” datează din 1447, construcţia ei fiind finalizată în anul 1482. Noua biserică a fost trecută, în anul 1545, din proprietatea călugărilor benedictini în aceea a comunităţii evanghelice luterane, în jurul ei gravitând viaţa spirituală a comunităţii săseşti locale. Reparaţiile din anul 1970 au scos la lumină frescele existente pe peretele nordic al navei centrale.
AltarulInterior - vedere spre altarAltar lateralÎn interior piesa cea mai valoroasă o reprezintă altarul triptic gotic târziu, datând din perioada 1480 – 1490. Partea cea mai importantă a altarului o reprezinta cele opt tablouri pictate cu scene din patimile lui Isus. Pictura centrală fiind o ilustrare a temei „Isus pe cruce” în care fundalul reprezintă un peisaj al oraşului Viena (în locul tradiţionalului Ierusalim). Partea superioară a altarului este decorată cu o dantelărie din lemn aurit, realizată în stil gotic târziu (flamboyant) şi cu trei statuete din lemn reprezentându-i pe Maria, Ioan şi Isus răstignit. Picturile au fost realizate de către un pictor necunoscut, după modelul altarului din biserica Schottenstift din Viena. În nişele rămase goale din predela altarului se afla mai multe pietre funerare. Prima din stânga este piatra funerară a lui Christian Schesaeus, cel mai important poet umanist transilvanean din seclul al XVI-lea. În randul din mijloc se vede blazonul regelui Matei Corvin, al voievodului Ştefan Bathory, precum şi stema Mediaşului. Lateral se distinge emblema oraşului Sibiu precum şi altor unităţi teritorial-administrative care au contribuit la construirea bisericii.
OrgaInterior - vedere spre orgăDin anul 1732, pe galeria de vest a bisericii se află orga, care, în anul 1755, a fost înlocuită cu un instrument nou. Acesta dispune de doua claviaturi manuale şi una cu pedale, având 24 de registre cu peste 1300 de tuburi (fluiere). Orga bisericii, decorată şi ea în stil baroc, a fost mărită şi modificată de-a lungul timpului, ultima dată în 1929, cu ocazia consolidării Turnului Trompeţilor.
AmvonulHarta ţinutuluiCristelniţaÎn nava sudică există un anvon gotic din piatră, înzestrat, în anul 1679 cu un baldachin baroc realizat în 1679 de meşterul Sigismund Moess. Biserica a fost înzestrată cu numeroase obiecte de artă de factură religioasă sau laică. Cel mai vechi obiect este cristelniţa din bronz masiv datând din sec. al XIV-lea. De asemenea, biserica dispune de o interesantă colecţie de obiecte de cult, realizate de meşteri aurari, precum şi de o valoroasă şi bogată colecţie de covoare anatoliene, care după Braşov şi Sighişoara se situează pe locul al treilea între colecţiile bisericeşti. Sculpturile în lemn de deasupra amvonului, în stil baroc, au fost realizate în anul 1679 de artistul transilvanean Sigismund Moess. Clopotele bisericii se afla în turnul de deasupra intării, în castelul bisericesc. Clopotul cel mai mare şi cel mai vechi datează din anul 1498. În iulie 1998 biserica a împlinit 500 de ani de la construire.
Frescă goticăPiatră cu inscripţieFrescă goticăÎn incinta cetăţii se poate ajunge prin mai multe căi de acces, care străpung centura fortificaţiilor, formând intrări ce odinioară se puteau bloca prin puternice porţi de apărare.

Bibliografie:
ro.Wikipedia.org

Derulare poze despre Biserica Sfânta Margareta din Mediaş

Topice: Descrieri | 2 Comentarii »

2 răspunsuri to “Biserica Sfânta Margareta Mediaş”

  1. LICEUL STEPHAN LUDWIG ROTH spune:
    2 Iunie 2009 la 6:29

    Am preluat articolul Biserica Sfânta Margareta Mediaş din Revista Cultural-Crestina “Glas Comun” (Losonczy Alexandru , Iunie 3)

  2. BISERICA EVANGHELICA “SF.MARGARETA”, MEDIAS : MEDIAS, LICEUL STEPHAN LUDWIG ROTH spune:
    3 Iunie 2009 la 6:18

    […] : Revista Cultural-Crestina “Glas Comun” (Losonczy Alexandru , Iunie 3, […]