Articole recente

Arhive

Categorii

Instrumente


« | Principal | »

Cocoşul de Hurez la cea de-a XXXVIII – a ediţie

de Andrada Victoria Diaconescu | Iunie 30, 2008

cocos15.jpgOraşul vâlcean Horezu a găzduit în acest an , la inceput de Ciresar cea de-a 38-a ediţie a „Cocoşului de Hurez“, cel mai mare târg de ceramică din România.
Targul “Cocosul de Hurez” a devenit cel mai important loc de intalnire a olarilor din Sud-Estul Europei.
Sute de turişti au venit să admire cele mai noi creaţii ale celor peste 150 de meşteri populari din 25 de judeţe, dar şi ale unor artişti din Italia, Spania şi Franţa.

cocos12.jpgTârgul Ceramicii Populare Românesti “Cocosul de Hurez” a ajuns la a XXXVIII-a editie. Timp de trei zile orasul vâlcean Horezu a fost capitala internationala a ceramicii populare. Pe lânga participantii din Vâlcea si celelalte judete cu traditie în olarit, anul acesta manifestarea a fost onorata si de prezenta ceramistilor din mai multe tari europene. Nici personalitatile locale nu s-au tinut departe de Târgul de la Horezu, dincolo de valentele traditionale si artistice ale manifestarii, “Cocosul de Hurez” fiind un prilej foarte bun de imagine publica. Eveniment ce de-a lungul timpului a capatat traditie, festivalul ceramicii traditionale devine încet, dar sigur un “brand” puternic al judetului Vâlcea.
cocos11.jpgDe peste 25 de ani Olarii din centrele tradiţionale precum Horezu, Oboga, Korond, Satu-Mare sau Marginea vin la târgul de la Horezu -Vâlcea , cu cele mai frumoase creatii , incercand , uneori chiar reusind sa pastreze traditionalul mestesug , practicat si pe, viu in acest targ cunoscut in intreaga lume.
“Cocosul de Hurez ” este unul dintre cele mai cunoscute branduri locale romanesti. Il regasesti pe mai toate vasele de ceramica din buticurile de pe marginea drumului de la intrarea in Horezu. si nu numai. Impunerea la nivel national a emblemei care defineste olaritul local i-a conferit-o organizarea primei editii a Targului de ceramica “Cocosul de Hurez” in vara anului 1971.

cocos10.jpgCu timpul, ceramica locala realizata in cadrul cooperativei mestesugaresti, care-i reunea si pe membrii familiilor de olari care practicasera meseria independent, s-a facut cunoscuta mai ales prin grafica usor recognoscibila fie prin spiralele stilizate, fie prin exploatarea modelelor mai vechi: cocosul, pestele, pomul vietii. Este perioada in care, conform spuselor unora din olarii mai in varsta, vasele “de rand”, foarte putin decorate, folosite mai ales in bucatarie, au inceput sa dispara in detrimentul unei ceramici bazate mai mult pe linia decorativa. Locul de origine a brandului “Cocosul de Hurez” se afla de fapt in satul Olari, aflat la 4 kilometri distanta de oras. O parte dintre muşteriii târgului de ceramică sunt clienţi vechi, care nu pierd în niciun an ocazia de a veni la Horezu.
cocos5.jpg“Cocoşul de Hurez“ atrage în fiecare an din ce mai mulţi turişti amatori să cumpere obiecte de ceramică. „Până nu demult, doar străinii erau înnebuniţi după obiectele de lut sau după covoarele ţesute în război în casă. De câţiva ani şi românii au redescoperit arta tradiţională şi funcţionalitatea obiectelor din lemn şi lut“.

Târgul Ceramicii Populare Românesti „Cocosul de Hurez” a debutat vineri, 6 iunie si a tinut pâna duminica 8 iunie. Trei zile speciale în care ceramistii vâlceni de renume au expus alaturi de colegii lor din alte judete cu traditie ale tarii precun Arges, Bihor, Botosani, Brasov, Dolj, Gorj, Galati, Harghita, Hunedoara, Ilfov, Mures, Maramures, Olt, Suceava, Satu Mare si Timis.

cocos2.jpgAlaturi de ei au mai expus si artisti ceramisti din Franta, Italia si Spania. Daca participarea mesterilor francezi nu mai este o noutate, acestia fiind prezenti în mai multe editii la Horezu, nu acelasi lucru se poate spune despre ceramistii din Italia si Spania care se afla la prima lor participare la „Cocos”. La fel ca si în editiile anterioare organizatorii au invitat si alti mesteri populari – cioplitori în lemn, tesatori de covoare, împletituri, croitul si cusutul vesmintelor traditionale dar si maistri iconari din mai multe regiuni ale tarii. Editia din acest an a fost deschisa oficial de catre primarul orasului Horezu, Gheorghe Nita si de prefectul de Vâlcea Radu Renga. „Cocosul de Hurez reprezinta un moment cultural unic, iar supravietuirea sa nu este întâmplatoare, ea semnificând afirmarea dorintei de unicitate a românilor, de racordare la valorile care ne individualizeaza si de da specificitate ca neam”, a afirmat prefectul de Vâlcea în cuvântul de deschidere a Târgului mesterilor olari.

cocos1.jpgCele mai valoroase lucrari expuse la Galeria de Arta din Horezu
Galeria de Arta contemporana a fost, pe parcursul celor trei zile de Târg si gazda celor mai valoroase lucrari ceramice aduse în orasul olarilor de catre mesteri renumiti. Toate creatiile au fost înscrise într-un concurs pus la punct de catre organizatorii Târgului „Cocosul de Hurez”. „Ca în fiecare an, Galeria de arta contemporana, aflata în salile Casei de Cultura „Constantin Brâncoveanu” din Horezu, a adaugat noi valori pentru ca participantii au oferit prin participarea la concursul celor mai valoroase lucrari, exponate din productia lor”, a declarat Florin Epure.
Marele premiu al Târgului se duce la Baia Mare
Marele premiu al concursului organizat în cadrul Târgului „Cocosul de Hurez” a plecat anul acesta la Baia Mare. Juriul format din personalitati ale culturii si muzeografiei românesti: Paulina Popoiu, director general al Muzeului National al Satului din Bucuresti si presedinte al juriului, Florin Epure, directorul Directiei pentru Cultura Vâlcea, Corina Mihaescu, cercetator stiintific la CNCPCT Bucuresti, Nicolae Dragos, vicepresedintele Fundatiei Nationale “Niste Tarani”, Elena Stoica, director CJCPCT Vâlcea, Gheorghe Nita, primarul orasului Horezu si Constantin Iovan, directorul Casei de Cultura “Constantin Brâncoveanu” Horezu a evaluat produsele ceramice selectate pentru concurs si au acordat 12 premii în cadru festiv, la Manastirea Hurezi. Astfel, marele premiu, acordat de primaria din Horezu a mers la Doinea Bledea din Baia Mare. Premiul Fundatiei „Niste tarani”, a fost adjudecat de Cornel Sitar, de asemenea din Baia Mare. Gheorghe Gârbovan , din Mehedinti a reusit sa câstige premiul acordat de Fundatia „Brâncoveanu”. Urmeaza premiul I, acordat de catre Directia Judeteana pentru Cultura Eufrosinei Vicsoreanu, din Horezu , o cunoscuta artista în ceramica din orasul olarilor. Tot premiul I, acordat de aceasta data de catre reprezentantul Casei de Cultura din Horezu l-a primit si Sorin Giubega, artist popular din Horezu. Premiul II a revenit ceramistului Dumitru Coneru, din localitatea gorjeana Galesoaia, iar pe locul III al podiumului a urcat Ravasz Árpád din Corund, judetul Harghita. La sectiunea premii speciale, ceramistul Florin Frigura din Horeu a o fost onorat cu distinctia Târgului pentru continuitate. Pentru conservarea si promovarea traditiilor ceramicii populare a fost premiat Patru Nedea din Obârsa – Hunedoara. Tot pentru aceleasi merite au fost premiati si Rodica si Stefan Trusca din orasul Bals, judetul Olt. La categoria premii speciale au intrat înca doi hurezeni: Viorel Tanasescu si Ionel PopaTârgul de Ceramica „Cocosul de Hurez” a trecut cu bine proba timpului. Aflat la a XXXVIII –a editie, manifestarea tinde în fiecare an sa capete valente internationale. Potrivit unei scurte evocari a primarului din Horezu, povestea târgului începe în vara anului 1971 când organizatorii festivalului de folclor si traditii populare „Cântecele Oltului” au decis sa includa în cadrul evenimentului si o sectiune speciala, dedicata olaritului de pe plaiurile vâlcene. „Începând cu anul 1974 Târgul a fost asezat în vatra lui fireasca, la Horez, locul unde se desfasoara – Parcul de la stejarii seculari – oferind fiecarui participant spatii pentru a-si expune lucrarile. Prin invitarea la târg a olarilor din celelalte centre românesti, maghiare si sasesti se realizeaza o foarte buna viziune de ansamblu a olaritului contemporan”, a explicat primarul orasului Horezu. El mai spune ca în timp, evenimentul si spatiul în care acesta s-a desfasurat a devenit o veritabila „Academie a Olarilor”.

Topice: Diverse | Comments Off on Cocoşul de Hurez la cea de-a XXXVIII – a ediţie

Comentarii închise.