Articole recente

Arhive

Categorii

Instrumente


« | Principal | »

Târgul Olarilor şi al Meşterilor Populari „Ochiul de Păun” Rădăuţi ediţia a XXVI-a

de Carmen Veronica Steiciuc | Iulie 15, 2008

În perioada 4-7 iulie 2008, peste 120 de meşteri olari şi populari au celebrat la Rădăuţi sărbătoarea lutului, în cadrul celei de-a XXVI-a ediţii a Târgului Olarilor şi al Meşterilor Populari „Ochiul de Păun”. Zilele oraşului au venit să întregească peisajul de sărbătoare, în care rădăuţenii şi invitaţii lor au celebrat cântecul, jocul şi portul popular. Organizatorii acestei manifestări sunt: Consiliul Judeţean Suceava, prin Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Suceava, Primaria Municipiului Rădăuţi şi Muzeul Etnografic “SAMUIL şi EUGENIA IONEŢ” din Rădăuţi.

Juriul din acest an al Târgului Olarilor şi Meşterilor Populari “Ochiul de Păun”, a fost compus din: preşedinte – Daniel Hrenciuc şi următorii membri: Pavel Blaj, Traian Postolache, Libelula Curic şi Mihai Mateiciuc. În urma discuţiilor, juriul a stabilit un numar de 20 de premii de excelenţă, în valoare de 300 RON fiecare, care s-au acordat următorilor meşteri olari: Florin Colibaba – Rădăuţi, Victor Ladislau – Miercurea Ciuc, Ioana Mischiu – Horezu – Vîlcea, Radu Pascaniuc – Marginea, Petru Maxim – Dorohoi, Maria Mocanu – Braniştea – Galaţi, Dumitru Ifrim – Schitu Stavnic – Iaşi, Marton Molnos – Korund, Sándor Balász -Korund, Lidia Andronachi – Paşcani, Adrian Bledea – Baia Mare, Doina Bledea – Baia Mare, Iurie Cucuietu – Drochia – Republica Moldova, Tudor Munteanu – Chişinău – Republica Moldova, Eusebiu Iacinschi – Botoşsani, Györfi Domokos – Korund, Agoston Tofalvi – Korund, László Tofalvi – Korund, Gheorghe Magopat – Marginea, Constantin Mischiu – Horezu – Vîlcea, şi două premii în valoare de 200 RON următorilor meşteri: Sillo Attila – Miercurea Ciuc şi Dan Sorin Bucur din Dej.
Premiile au fost acordate de către Consiliul Judeţean Suceava, prin Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Suceava şi de Primăria Municipiului Rădăuţi.
Arta ornamentală simbolică este privita ca o constantă în arta şi tradiţia românească, demonstrând înaltul rafinament şi spiritualitatea creatorilor noştri.

În cele ce urmează vă prezentăm câteva gânduri ale membrilor juriului:
Pavel BLAJ, director al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Suceava, membru al juriului: „A XXVI-a ediţie a Târgului Olarilor, respectiv a Târgului Meşterilor Populari de la Rădăuţi, a trecut iată de un sfert de secol, o cifră impresionantă care defineşte însuşi profilul oraşului şi orientarea sa, în sensul că este o localitate unde se găseşte un puternic centru de olărit, sau chiar mai multe centre de olărit. O perspectivă mai apropiată sau mai îndepartată ar putea să ducă la o concluzie sau la o hotarâre din partea administraţiei locale sau regional-etnografice, ca Rădăuţiul să devină un centru al olaritului în Bucovina, lucru care ar putea să stimuleze în continuare acest meşteşug. Alături de meşterii olari din Bucovina, veniţi în numar mare anul acesta la târg, au venit şi meşteri de alt profil, o parte din ei meşteri tradiţionali, o parte mai puţin tradiţionali, dar care aparţin segmentului artistic, care au, deci, realizări artistice deosebite, lucru de apreciat. Cred că ar trebui insistat pe viitor (şi aici mă refer nu numai la Muzeul Etnografic din Rădăuţi şi la organizatori, ci şi la instituţiile judeţene precum Centrul Culturii Tradiţionale Suceava), să fie găsite niste modalităţi de a atrage meşterii mai puţin obişnuiţi de a participa la târguri, respectiv cei care nu au posibilităţi financiare, pentru ca altfel, oamenii care sunt încă păstrători ai tradiţiilor şi meşteşugurilor populare, care trăiesc în satele de la munte şi care nu au posibilitatea să obţina venituri din meşteşugul lor, treptat vor abandona aceste meşteşuguri şi, odată cu ele, se va pierde un segment din patrimoniul, din tezaurul nostru naţional în ceea ce priveşte cultura şi arta tradiţională. Va trebui să găsim posibilităţi fie să facem Târguri mai dese şi în zonele despre care vorbeam, în satele de munte, să chemam meşterii acolo, dar posibilitatea lor de a valorifica produsele sunt mici acolo, sau, ar mai fi posibilitatea să creăm în perimetrul judeţului o serie de standuri unde să fie adusă marfa acestor meşteri şi să fie pusă în vânzare. Aici este de gândit modalitatea, cum s-ar putea face o stimulare a tradiţiilor şi a meşteşugurilor în continuare. Consider că este un bun câştigat aceasta a XXVI-a ediţie a Târgului Olarilor şi a Meşterilor Populari de la Rădăuţi.”

Libelula CURIC, etnograf, consultant artistic la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Suceava, membru al juriului: „Târgul Olarilor şi Meşteşugarilor Populari – Ochiul de Păun” – a ajuns în acest an la cea de-a XXVI-a ediţie, fapt ce relevă cu predilecţie importanţa lui şi necesitatea de a păstra puterea tradiţiei culturii româneşti neatinsă de vremuri. În fiecare an, târgul a găzduit meşteri din diferite colţuri ale ţării sporind astfel gama produselor meşteşugăreşti, aspect concretizat şi de această dată, fără îndoială. Fiind în mod deosebit un târg al olarilor, au fost prezenţi atât meşteri cu ceramica tradiţională cât şi creaţie. Alături de olari şi-au expus spre vânzare produsele şi meşterii ce prelucreaza lemnul, împletitori în sfoară, prelucrare sticla, ţesături cu minunate motive naţionale din diferite regiuni şi alte elemente ale artei populare româneşti. Nelipsiţi au fost olarii din cele mai importante centre de ceramică din ţară, ba chiar meşteri iscusiţi ce prelucrează ceramica dincolo de hotare, care prin har ne transmit nouă, privitorilor, iubitorilor de artă, tot ce poate omul să modeleze mai frumos în sensibilitate şi dăruire, în puritate şi adevăr, rostite într-un alt fel de grai decât cel al cuvântului şi, poate, mai aproape de divinitate. Ei poartă în adâncul sufletului lor frumuseţi ascunse încercând să le exteriorizeze într-un fel sau altul. Cred că aceasta este o necesitate a vieţii, un fel de exprimare a identităţii. Vizitatorii au avut parte de o manifestare deosebită, desfaşurată pe parcusul a trei zile într-un cadru generos, bine organizat, în centrul oraşului. Cu certitudine, asemenea întâlniri la nivelul exprimării spiritului în artă, ne vor modela în acelaşi timp şi pe noi, în timp, vazându-ne prin ochiul artei ce vine din desăvârşire. Fiecare activitate culturală constituie un pas ce merită conservat în tezaurul celor ce dăinuie peste timpuri, cât le va permite existenţa.”

Daniel HRENCIUC, inspector general adjunct al Inspectoratului Scolar Judeţean Suceava, preşedintele juriului: „A fost o ediţie reuşită, chiar în raport cu cele anterioare, având în vedere că pregătirile s-au făcut oarecum în mare viteză, dat fiind faptul că acum două săptămâni s-a schimbat administraţia municipiului Rădăuţi şi noua echipă a trebuit să se organizeze rapid, astfel ca această ediţie să se desfăşoare în parametrii corespunzători. Au fost prezente la târg nume reprezentative ale ceramicii româneşti, atât tradiţionale cât şi moderne. Am încercat să facem o distincţie între ceea ce înseamnă artă şi tendinţele mai recente, pe care noi le numim kitsch. Si cred că am reuşit.”

Traian POSTOLACHE, director al Muzeului Etnografic “SAMUIL şi EUGENIA IONEŢ” din Rădăuţi, membru al juriului: „Avem 26 de ani de când s-a înfiinţat Târgul Olarilor. Din anul 2006 este şi al Meşterilor Populari. Am lărgit aria meşteşugurilor tradiţionale pe lângă nucleul de ceramişti. Anul acesta sunt prezente cele mai importante centre de olărit din România, dintre care menţionam: Miercurea Ciuc, Horezu, Marginea, Dorohoi, Braniştea-Galaţi, Schitu Stavnic-Iaşi, Korund-Harghita, Paşcani, Baia Mare, Dej, Botoşani, Cluj. Au fost şi mesteri olari din Republica Moldova, de la Drochia şi de la Chişinău, precum şi foarte mulţi artizani, cu cioplituri în lemn, constructori de instrumente muzicale, bijutieri-argintari. Configuraţia Târgului a fost foarte amplă anul acesta. Meşteri foarte buni, spre exemplu, de la Baia Mare a venit Doina Bledea, care face o ceramică tradiţională ardelenească de o mare frumuseţe. Vremea frumoasă a contribuit la reuşita
acestui târg. Referitor la ceea ce se numeşte kitsch, pe care unii îl văd ca pe o negativitate care virusează în general aceste târguri, aş vrea să menţionez că există oameni care nu au cunoştinţele necesare să înţeleagă cultura tradiţională şi cultura populară, care evoluează, ca şi limba, şi care nu poate fi controlată întru totul. Aceştia sunt extrem de ofuscaţi de fenomenul kitsch. Şi există oameni, cum a fost de exemplu pictorul Horia Bernea, mare personalitate, Dumnezeu să-l odihnească în pace, directorul Muzeului Ţăranului Român, care diviniza cultura tradiţională şi creaţia tradiţională, dar iubea şi avea o înţelegere deosebită şi pentru kitsch. Şi spunea că fenomenul kitsch demonstrează că frumosul este ceva necesar omului, indiferent de condiţia lui socială. Chiar şi pe treptele cele mai de jos ale condiţiei sociale, omul are nevoie de frumos. În mahala, în zonele cele mai obscure, există o nevoie de frumos. Omul simte nevoia asta.
Deci, avea o înţelegere. Un alt aspect, de exemplu, nimeni nu se miră că la sărbătoarea Crăciunului toţi românii fac un brad. Ceea ce nu este tradiţional şi nu este specific culturii româneşti şi ortodoxe. Singurul moment în care apare bradul, după cum explica Simion Florea Marian, este înmormântarea. Bradul era folosit la ritualul de înmormântare. Ei, bradul este adus din occident, este o adaptare şi nimeni nu se miră. În schimb, se miră de alte lucruri. Aceste târguri, mulţi cred că sunt adresate numai specialiştilor, ori nu este aşa. Există o nevoie de comunicare, de sărbătoare, de bucurie, pe care trebuie să o perceapă întreaga comunitate. De la vladică la opincă. Omul trebuie să simtă bucuria aceea pe care o aveau cei care participau în vechime la iarmaroace sau la nedei şi nedeiuţe, marile sărbători anuale în care lumea se aduna, se făceau schimburi comerciale, se transmiteau mesaje, se făceau însoţiri, se alegeau miri şi mirese.
Această configuraţie, care unora li se pare că este o defecţiune, eu cred că este ceva firesc. Chiar şi în construcţia unui muzeu. Acum nu mergem etimologic, pentru că un muzeu în esenţă ar fi un templu al muzelor. Dar în ziua de astăzi este cu totul altceva. Există posibilitatea să se realizeze un muzeu elitar, în care să fie individualizate piesele cele mai valoroase, într-o mare simplitate, unicitate. Şi omului, vizitatorului elitar, îi revine sarcina să refacă contextul prin cultura, prin educaţie şi prin intuiţie. Există şi o altă posibilitate, ca cei care realizează muzeul, conservatorii, muzeografii, să realizeze ei acest context, să uşureze efortul pe care trebuie să-l facă vizitatorul. Pentru că, de cele mai multe ori, cei care vizitează un muzeu sunt oameni diferiţi, aflaţi pe diferite trepte de educaţie, de cultură, şi percep în mod diferit. Şi li se lasă lor libertatea să aprecieze ceea ce este important pentru ei. Şi aşa cred că trebuie gândită şi configuraţia unui târg al meşterilor populari, aşa cum este şi Târgul Olarilor şi al Meşterilor Populari „Ochi de Păun” din Rădăuţi. Noi ne străduim să păstrăm cele mai importante vestigii ale culturii tradiţionale, să le conservăm cu mare grijă, să le transmitem. Să păstrăm ceea ce este valoros, dar în acelaşi timp să avem îngăduinţă pentru lucruri mai modeste. Cred că rolul cel mai important în păstrarea a ceea ce este tradiţional ar reveni Guvernului şi Ministerului Culturii, prin subvenţii, ceea ce este, deocamdată, mai puţin posibil.”
Carmen Veronica Steiciuc

Topice: Reportaje | Comments Off on Târgul Olarilor şi al Meşterilor Populari „Ochiul de Păun” Rădăuţi ediţia a XXVI-a

Comentarii închise.