Articole recente

Arhive

Categorii

Instrumente


« | Principal | »

Prima carte slavă din lume.

de admin | August 1, 2008

Sweipold Fiol ,,Triod Penticostar”, Cracovia, 1491. (nr. inv.128). Limba slavonă, 361 f., format 30,4 x 20,5 cm. Legat în lemn şi piele cu ornamente avand ştanţate portretele umaniştilor veacului XV-XVI. Triodul, de la grecescul τριοδιον provenit de la τρεις wδι = trei ode, cuprinde cântările şi citirile din perioada numită a Triodului şi ţine zece săptămâni, începând cu Duminica Vameşului şi a Fariseului şi încheindu-se cu Săptămâna Patimilor, sâmbăta dinaintea Paştilor. Denumirea provine de la numărul odelor din canoanele utreniei din acest timp, care, spre deosebire de canoanele cuprinse în Octoih şi Minei, nu este format din opt (nouă) ode, ci numai din trei. Compunerea celor mai multe canoane ale Triodului, ca şi introducerea lor în cult se atribuie lui Teodor Studitul (+826) şi fratelui său Iosif Studitul (+830), care contribuie şi la ordonarea lor, făcând ceea ce făcuse şi Ioan Damaschinul în secolul al VIII-lea pentru Octoih şi ceea ce va face Ioan Mavropulos în secolul al IX-lea pentru Minei. Începând cu secolul al VII-lea Triodul făcea parte din colecţia numită Tropologhion, în cadrul căruia se definea ca o unitate distinctă, aşa cum se vede şi în Tropologhionul de la Moscova din secolul al XI-lea. Slujbele liturgice ale duminicilor Triodului, ale praznicelor împărăteşti şi sfinţilor se găsesc în cartea de slujbă a Triodului combinate cu slujbele din Minei. La sărbătorile care coincid se dau îndrmări tipiconale în capitolul de la sfârşitul cărţii triodului intitulat: ,,Învăţătura de tipic a lui Marcu’’. În duminicile din perioada Triodului se cântă slujba din Octoih cu slujba din Triod, iar pentru sfinţii din Minei, care cad duminica respectivă se cântă această slujbă numai dacă sfântul respectiv este şi hramul biseicii sau este sfânt cu polieleu. Se dau indicaţii asupra slujbelor sfinţilor care cad în zilele de peste săptămână, asupra felului cum se cântă irmosul Canonului sfântului din Minei, când Triodul are canon alcătuit numai din trei cântări; cum sunt rânduite tricântările şi patrucântările; când şi cum se citesc Cântările lui Moise, din Psaltire ; rânduiala cântărilor a 8-a şi a 9-a (în toate zilele), celelalte fiind aşezate pe zile : Catavasiile Buneivestiri, slujbele pentru morţi, slujba Liturghiei Darurilor mai înainte sfinţite (care se face Miercurea şi Vinerea, afară de Vinerea Patimilor, când se face luni şi marţi alte zile rânduite) şi săvârşeşte preotul Sfintele Agneţe. Se arată care sunt zilele când nu se săvârşeşte Sfânta Liturghie (ex. Vinerea Mare) ; cum se săvârşesc Utreniile în săptămâna a cincea din Postul Mare; despre slujba Deniilor; când se scoate Sfântul Epitaf, despre citirea Canonului Sf. Andrei Criteanul şi despre citirea învăţăturilor Sf. Teodor Studitul (principalul creator al Triodului). Se dau îndrumări de tipic asupra veşmintelor pe care trebuie să le îmbrace preoţii în perioada Triodului (culoare neagră pentru zilele de rând, luminoasă pentru sâmbăta şi duminica; în dumineca seara, la lăsatul de sec de brânză se schimbă dvera, acoperemintele Sfintei Mese, ale proscomidiarului, tetrapodului, analogului şi se înlocuiesc cu culoare închisă. La sfârşitul cărţii de slujbă a Triodului este redată viaţa Sfintei Maria Egipteanca, scrisă de Sofronie, patriarhul Constantinopolului (slujba la duminica a cincea din Post). Penticostarul, de la grecescul Πεντικοσταριον provenit de la πεντιψοσταρι ιμερα, ,,cincizeci de zile’’, este cartea de slujbă, care cuprinde cântările şi citirile din perioada celor opt săptămâni dintre Paşti şi Duminica tuturor sfinţilor (prima Duminică după Rusalii – la cincizecime). Imnologia Penticostarului se prezintă ca o continuare a celei din Triod, cântarea fiind mai veselă, pline de bucuria Învierii. Penticostarul cuprinde rânduila slujbelor din Săptămâna Luminată: a cântărilor, a glasurilor, a binecuvântărilor, Vohodului, cum şi când se citeşte Psaltirea, Sf. Evanghelie, despre Rânduiala Ceasurilor Sfintei Liturghii de la Duminica Învierii până la Înălţare. Cuprinde rânduiala pregătirii Sf. Agneţ pentru împărtăşirea bolnavilor, Sfinţirea apei în Vinerea Izvorului Tămăduirii, otpustul slujbelor din Săptămâna Luminată, răspunsuri şi cântări în acest timp la Sf. Liturghie; slujba sinţilor de rând în această săptămână; stihuri şi stihiri care se cântă în Duminicile Penticostarului; axionul Paştilor; antifoane; troparul «Hristos a înviat». Deoarece canoanele care se cântă la Pavecerniţă în acest răstimp sunt alcătuite, ca şi cele din Triod, din trei ode (tripesniţe), în vechime cântările Penticostarului erau cuprinse în Triod sau în Triod-Penticostar, cum este şi în Triodul Penticostar tipărit de {weiplod Fiol la Cracovia în 1491 şi descoperit de curând în {cheii Braşovului. Alcătuirea Penticostarului se datorează şcolii imnografice de la Mănăstirea Studion, mai ales lui Iosif Studitul (+830), dar cuprinde şi compoziţii ale unor imnografi de mai târziu (Cosma de Maiuma şi Ion Damaschin). La noi, primul Triod Penticostar tipărit îl datorăm diaconului Coresi (Targovişte 1557-1558). Insemnări: f.1 r. (limba slavonă) ,,Această carte, pe nume Penticostar l-a cumpărat popa Smadul, fiul lui Aldea din Raşnov, langă oraşul Braşov pentru 7 florini şi l-au dăruit bisericii din acelaşi loc să-i fie lui rugă şi fiilor lui şi moşilor şi strămoşilor lui şi sunt martori, protopopul Toma de la sfanta Biserică din Braşov şi Văsai Sofran şi Dumitru fiul lui Mirco şi Stan Grajd din Zărneşti în anul 7049 (1541)’’.(a se vedea fotografia). F. ultimă v. (limba romană, grafie chirilică) ,,Să să ţtie că am scis eu Pătru Cărăuşul. S’ta ăercov ot {chei (de la sfanta biserică din {chei) în luna lui mai dni (ziua) 2 văliat (anul) 7194 (1686) Coperta II.(limba romană, grafie chirilică) :1. ,,Să să ştie că am scis eu Văsai Hoban cănd am fost dascăl la Biserică, m(ese)ţa (=luna) april 10 dni (=ziua) 7160 (1652) 2. ,,Să să ştie că am scris eu Vasilachi snă (=fiul) Vasilache ot sta }ercov ot {chei ot goliană Braşov meseţ. April 27 văliat 7186 (=de la sfanta Biserică din {chei de langă Braşov, ziua 27 anul 7160=1652). 3. ,,Să să ştie că am scris eu Todor snă (fiu) Todor protopop stă ţărcov ot Braşov (=de la sfanta biserică din Braşov) 1682. 4. ,,Să să ţtie că am scris eu Barbul snă)=fiul) protopop Văsii, văleat 7171 (1663) meseş (luna) apr.9’’.. Bibliografie: – Mihai Manolache ,,Cea mai veche tipăritură slavonă cu cractere chirilice din ţară’’ în ,, Drum nou’’, 11 noiembrie 1971. – Ion radu Mircea ,,Date noi în legătură cu incunabulul slav de la Sf. Nicolae din {cheii Braşovului’’, în ,,Biserica ortodoxă Romană’’, nr.11-12/1972. Acelaşi ,,Primele tipărituri chirilice şi incunabulul cracovian de la Braşov’’, în mmTargovişte – cetate a culturii romaneşti’’, partea I ,,Studii şi cercetări de Bibliofilie’’, Bucureşti, 1974, p.111-127. – Ion Chiţimia ,,Primele tipărituri slavo-romane’’, în ,,Biserica Ortodoxă Romană’’, nr. 9-10/1978. – Virgil Molin ,,Precizări în legătură cu tipărirea cărţilor slavo-bisericeşti din Cracovia’’, în ,,Biserica ortodoxă Romană’’, nr.7-8/1970. – Vasile Oltean ,,Izvoarele coresiene’’, în x x x ,,Valori bibliofile din patrimoniul cultural naţional – Cercetare şi valorificare’’, Bucureşti, 1983.

Topice: Studii | Comments Off on Prima carte slavă din lume.

Comentarii închise.