« Vreau o altă lume X | Principal | Haiku-uri răzleţe »
de Losonczy Alexandru | Octombrie 29, 2008
Undeva, atunci, prin acele vremuri de demult, aici pe valea Bistritei a început istoria importantă a Moldovei, cu acest domnitor, Alexandru cel Bun, a cărui lungă domnie a corespuns, în general, unei perioade de pace, rezultat al politicii extrem de abile a voievodului moldovean, care a menţinut echilibrul între Ungaria şi Polonia.
Mănăstirea Bistriţa din judeţul Neamţ se află în satul Bistriţa, comuna Alexandru cel Bun şi a fost zidită la 1406 de către Alexandru cel Bun, care a înzestrat-o cu sate, moşii şi odoare scumpe. Ştefan cel Mare a zidit un turn-paraclis ce se păstrează până astăzi, fiind cel mai vechi edificiu din incinta actuală. În 1546, Petru Rareş a renovat mănăstirea şi a construit un zid împrejurul ei. Tot el i-a dăruit satul Mojeştii cu tot cu venitul produs de acesta. La 1554, Alexandru Lăpuşneanu a renovat mănăstirea complet.
Mănăstirea Bistriţa are o foarte mare valoare istorică şi arheologică. Este zidită în stil bizantin, bogat ornată, având uşa de la intrare păstrată din momentul construirii fiind lucrată cu multă artă. Clopotniţa a fost construită de Ştefan cel Mare şi Sfânt la 1498. Se remarcă icoana Maicii Domnului, dăruită de Ana, mama lui Ioan Paleologu, împăratul Constantinopolului. Aici sunt înmormântaţi: Alexandru cel Bun, soţia lui Ana, Alexandru – fiul lui Ştefan cel Mare, Chiajna – soţia lui Ştefan Lăcustă, Anastasie – Mitropolitul Sucevei.
Topice: Descrieri | Comments Off on Mănăstirea Bistriţa
Comentarii închise.
