Articole recente

Arhive

Categorii

Instrumente


« | Principal | »

Mănăstirea Bucium

de Losonczy Alexandru | Octombrie 23, 2008

Mănăstirea de pe dealul Bucium, dintr-o zonă retrasă, din partea de sud a municipiului Iaşi, nu departe de strada Plopii fără soţ (ai marelui poet Mihai Eminescu), este o mănăstire de călugări creştin-ortodocşi, cu hramul Duminica Tuturor Sfinţilor Atonului. 

În anul 1820, în vremea arhipăstoririi Mitropolitului Veniamin Costachi al Moldovei, a fost fondat la Muntele Athos, Schitul Românesc Prodromu cu hramul “Sfântului Ioan Botezătorul”, întemeierea sa fiind consfinţită prin hrisoavele domneşti ale domnitorului Grigore Alexandru Ghica la 7 iulie 1853 şi de fostul rege al României, Carol I, la 19 iunie 1871.

În anul 1863, a fost întemeiat aici Schitul Bucium de către ieromonahii Nifon Popescu, primul stareţ al Schitului Prodromu din Sfântul Munte Athos şi Nectarie (conform adresei nr.16/13 mai 1942), ca metoh al schitului athonit. Paraclisul schitului Bucium, cu hramul “Sfinţii Athonului”, a fost ridicat într-o casă având o dimensiune mult mai mică decât cea actuală şi a fost sfinţit la data de 19 iunie 1871 de către mitropolitul Calinic Miclescu (1865-1875) al Moldovei.

Acest aşezământ s-a numit până în anul 1918 “Metoh” sau “Conacul Bucium”, aici venind adeseori pentru odihnă IPS Mitropolit Pimen Georgescu împreună cu alţi arhierei, fapt care a făcut să se schimbe şi denumirea acestui aşezământ în Schitul Bucium. În casa, care avea înglobat şi paraclisul, au funcţionat şi trei chilii pentru vieţuitori, însuşi metocarul; iar mai târziu stareţul şi economul ocupau două dintre ele.

Schitul Bucium s-a extins considerabil prin cumpărarea de către Schitul Prodromu în anul 1942 de la principesa Ioana Rosetti-Roznovanu, descendentă a familiei domnitorului Grigore Alexandru Ghica, a moşiei sale din Bucium însumând 22 ha teren, “Palatul Roznovanu din Bucium”, “Casa cu chilii pentru muncitori”, “Casa de oaspeţi” şi “Atelierele de olane şi conducte din lut pentru aducţiuni”.

Începând din anul 1954 sub arhipăstorirea mitropoliţilor Sebastian Rusan (1950-1956) şi Iustin Moisescu (1957-1977), biserica a fost reparată şi lărgită, după un plan întocmit de arhitectul Dimitrie Simotea şi a fost împodobită cu frescă de pictorul Vasile Pascu în anul 1964 (în vremea stareţului Hrisostom Apostolache) şi sfinţită în anul 1967.

Între timp, prin grija Arhiepiscopiei Iaşilor, vatra schitului s-a extins, devenind o fermă viticolă pentru vin liturgic. În cadrul mânăstirii se află şi cimitirul călugărilor. În anul 1991, schitul Bucium a fost ridicat la rangul de mănăstire de către Înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Daniel Ciobotea, formând o comunitate monastică cu 16 vieţuitori. Aici se află în prezent Casa Roznovanu (reşedinţă mitropolitană), un frumos parc dendrologic şi principala fermă viticolă a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. Deoarace hramul mănăstirii “Sfinţii Athonului” se sărbătoreşte în ziua de “duminica a doua după Rusalii”, numită şi “Duminica Sfinţilor Români”, IPS Daniel a hotărât ca această mănăstire să aibă şi hramul Sfinţilor Români.

Biserica-paraclis – este situată în mijlocul unei clădiri patrulatere, fiind construită potrivit predaniei apostolice, în forma crucii “trilobat”, cu absidele de la strane circulare în ambele părţi, iar cu cea de la altar rotunjită numai în exterior. Bolţile sunt sprijinite pe umerii a două arcade, apărând în lungime dreptunghiulare, iar în înălţime semicirculare. Turla ridicată deasupra naosului are formă octogonală, având patru geamuri lunguieţe. În partea dinspre sud a bisericii se află Biblioteca şi Cancelaria Mănăstirii. Clopotniţa – construită în anii ’60 ai secolului al XX-lea, amplasată în exteriorul bisericii (în partea de nord-vest), dar formând un corp comun cu aceasta. Casa Roznovanu – a fost construită la începutul secolului al XIX-lea, conform modelului arhitectural al caselor moldoveneşti. În perioada martie 2003 – iulie 2004, ea a fost reparată, consolidată şi adăugită cu etaj şi mansardă care adăposteşte şi un paraclis pictat de pictorul Vasile Buzuloi (2004). Casa Roznovanu II – a fost construită la începutul secolului al XX-lea şi adăposteşte în prezent chiliile vieţuitorilor. Această clădire a fost renovată în 1959. Casa Trapezei – proiectată de arhitectul George Matei Cantacuzino (1899-1960) şi construită în 1965, adăposteşte Bucătăria, Trapeza pentru vieţuitori, o sală de protocol cu 60 de locuri, chiliile pentru vieţuitori.

Printre obiectele cu valoare istorică şi artistică de care dispune mănăstirea, menţionăm o cruce cu postament în filigran, provenită de la ierodiaconul Nectarie Mironescu (1910), aproximativ 1.500 cărţi de cult datând din anul 1856, precum şi câteva manuscrise ale marelui copist ieromonah Onufrie Bratu.

Atelierul de pictură a fost înfiinţat în anul 2003 de către protosinghelul Ioachim Ceauşu, stareţul mănăstirii, care a încercat iniţial să ajute un grup de tineri, să pătrundă în tainele iconografiei, obţinând rezultate foarte bune. Tinerii reuşesc să realizeze atât icoane, cât şi troiţe şi cruci pentru Sfântul Altar. Arta icoanelor de la atelierul Sfântul Ioan Damaschin este îmbinată cu stilul bizantin, aici putându-se vedea lucrări din cele trei serii.

Vedere de ansambluVedere de ansambluPictură exterioară - Maica Domnului
Turnul clopotniţăPictură exterioarăTurla
ChiliilePictură exterioarăVedere din lateral
ChiliileUşile împărăteştiPictură interioară
Pictură interioarăPictură interioarăPictură interioară
Cupola turleiPictură interioară - Maica Domnului şi Pruncul IisusCatapeteasma
Icoană de argintPictură interioară - Hramul bisericiiPictură interioară - Sf. Ioan Botezătorul
Pictură interioară - Iisus EmmanoilPisaniaPictură interioară - Judecata de apoi
Casa Roznovanu - Reşedinţa MitropolitanăVedere de ansambluVedere din faţă
Vedere de ansambluPictură interioară - Sf. Ap. PavelVedere de ansamblu

Topice: Descrieri | Comments Off on Mănăstirea Bucium

Comentarii închise.