Articole recente

Arhive

Categorii

Instrumente


« | Principal | »

Putem să-L cunoaştem pe Dumnezeu în lumina Taborului!

de Petru Berbentia | Octombrie 7, 2008

Potrivit cărţilor teologice şi privind cu mijloacele minţii omeneşti şi ale firii înconjurătoare, despre Dumnezeu ştim doar că există, dar nu ştim ce este El în Sine, în fiinţa Lui.
Zidirea întreagă, adică tot ce a creat El, de la făpturile cele mai mici până la cele mai mari, de la cele înzestrate cu mai puţină pricepere până la cele mai înţelepte, de la începutul lumii şi până astăzi, mărturiseşte înţelepciunea, bunătatea şi puterea Făcătorului. Un psalm al Vechiului Testament spune :” Cerurile spun slava lui Dumnezeu şi facerea mâinilor Lui o vesteşte tăria” ( Ps. 18,1).
O seamă dintre părinţii sfinţi ai Bisericii Creştine şi scriitorii bisericeşti ai primelor veacuri dovedesc existenţa lui Dumnezeu pe baza legii naturale sau fireşti. Astfel, Sfântul Grigorie Teologul, Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Efrem Sirul, Origen, Irineu sau Sf. Teofil susţin că îl putem cunoaşte pe Dumnezeu pe calea firii. Ei afirmă că Dumnezeu ni se descoperă şi pe calea naturală a conştiinţei, care, după firea văzută, este al doilea învăţător al omului.
Pe Dumnezeu îl putem cunoaşte însă şi prin Revelaţie sau Descoperire dumnezeiască, supranaturală. Astfel, Dumnezeu Şi-a descoperit existenţa proorocilor, S-a arătat prin Fiul Său Cel Întrupat şi se va face cunoscut în Împărăţia cerurilor. „ Duhul – zice Sf. Irineu – pregăteşte pe om în Fiul, Fiul îl duce la Tatăl, iar Tatăl îi dă nestricăciunea pentru viaţa veşnică, pe care o capătă din faptul că vede pe Dumnezeu”.
Un membru al Academiei Franceze, Andre Frossard, încercând să răspundă la întrebarea: ” Ce putem spune despre Dumnezeu?”, se exprimă mai plastic: ” Puţin sau nimic, după câte se pare. Biblia ne spune că gândurile Lui sunt dincolo de gândurile noastre, că nimeni nu l-a văzut vreodată nici că ar putea să-L vadă şi, dacă lucrurile stau astfel, cum să vorbeşti despre El?”
Cele mai remarcabile spirite religioase de astăzi spun că El nu poate fi cunoscut, că El este „ cu Totul Altceva”, cu majuscule de politeţe care exprimă totodată preamărirea, neputinţa şi regretul. Natura Lui este atât de diferită de a noastră încât ne pune la grea încercare înţelegerea. De altfel, Sfinţii Părinţi remarcau că nu avem la îndemână nici un cuvânt demn de a-L numi, că nu putem spune despre El că e << frumos >> sau << bun >>, deoarece frumuseţea şi bunătatea Lui depăşesc ceea ce definesc cuvintele în domeniul gândirii noastre mediocre şi mărginite. Un Părinte Sfânt al Bisericii a mers până acolo, încât a susţinut – şi Biserica nu l-a contrazis – că nu are importanţă dacă spui că El este frumos sau urât, deoarece cuvintele acestea îşi pierd orice însemnătate în faţa Lui, orice comparaţie nefiind posibilă.
În aceste condiţii, tot ce putem spune şi şti despre Dumnezeu este, la urma urmelor, că El există.
Sărbătoarea „Schimbării la faţă” de pe muntele Taborului, ca de altfel toate epifaniile din Vechiul şi din Noul Testament ne demonstrează acest adevăr: EL EXISTĂ ŞI ÎL PUTEM VEDEA, PRIN CREDINŢĂ, ÎN TABOR!

Topice: Meditaţii | Comments Off on Putem să-L cunoaştem pe Dumnezeu în lumina Taborului!

Comentarii închise.