Articole recente

Arhive

Categorii

Instrumente


« | Principal | »

Am milă pentru Tine, din Tine, dă-i şi lui

de Jianu Liviu-Florian | Noiembrie 3, 2008

Mă urmăreşte unul, pe numele hristos:
M-aşteaptă-n faţa casei, în staţia de tramvai –
Îmi strigă: “să traiască dom’inginer!”, frumos –
Dar ochii lui îmi strigă, cu foame: “Cât îmi dai?”

Mai are, pân’la pensie, de urmărit, cinci ani –
I-e lene să muncească, şi  nu ştiu la ce-i bun –
Îmi cere când tichete de masă, şi când bani –
E bun de gură, oacheş, şi gras ca un ceaun –

Şi-a fost cândva o vreme, când îi dădeam ceva –
Un pix, tichet, o pâine, o haină, sau un leu,
I-aş fi plătit o munca, dar nu se pricepea
La ce aveam nevoie, şi-aş fi plătit, şi eu –

Întâia dată, iată, l-am întâlnit în faţa
Unei biserici care n-avea de dat la fii,
La cei ce-i cereau hrană, sau adăpost, sau viaţa,
Decât o liturghie în fiecare zi –

Acolo, prima dată, am întâlnit hristosul –
Ce aduceam la templu, în două, împărţeam –
O parte lui, o parte, să-i tâlcuie folosul
La preot, pentru mila la fiece mirean –

De la o vreme, omul găsi şi alte mese –
Mânca pe săturate prin urbe, şi vecini –
Biserica, din minte, şi drumul lui, o şterse,
Şi încropea cu oameni, păreri de oameni fini –

Şi la final, aceeaşi sublimă milogeală,
Să-şi ia şi el tainul, din lumea asta rea,
Căci îi era datoare o gura de haleală,
Să îţi plătească lumea păcatele cu ea –

Fără să bag de seamă, mă urmărea pe stradă,
Să îmi găsească locul în care locuiesc,
Să mă aştepte zilnic, ceva şi lui, să-i cadă –
Şi-atunci i-am spus: “hristoase, eşti os Dumnezeiesc,

Întoarce-te la Templu, aşteaptă-acolo mila,
Nu-i urmări pe oameni, să-ţi dea din munca lor
De faţă cu vecinii, să ştie un popor
Că este unul care da lui Hristos, în silă

Şi zi de zi, o pâine, spre pilda tuturor –“

Dar nu se duse omul… pândea tot mai departe
Pe unul, sau pe altul, prin târg, întreaga zi –
Era întreaga lume datoare să îi poarte
Şi jugul lui, al foamei de fiecare zi –

Îl întâlnesc şi-acuma, şi-mi spune: “Să trăiască
Dom’inginer… Ce faceţi?”  dar trec, şi îl ignor,
Căci ştie unde este şi mila, părintească,
Dar nu aşteaptă-acolo… E liber cerşetor –

Şi chiar dacă îl cheamă hristos, şi chiar de este
Născut în fân şi iesle, şi fără de păcat –
Chiar şi firimitura de milă, dată peste
Masură foamei mele, la templu am de dat –

Biserică nu are? Păstorul îşi cunoaşte?
De ar avea Hristosul, nu ar umbla haihui –
Aşa că, Doamne Sfinte, e lacul plin de broaşte,
Am milă pentru Tine, din Tine, da-i şi lui…

Topice: Poezii | Comments Off on Am milă pentru Tine, din Tine, dă-i şi lui

Comentarii închise.