Articole recente

Arhive

Categorii

Instrumente


« | Principal | »

Rugăciune (2)

de Jianu Liviu-Florian | Noiembrie 27, 2008

Mai vine-o zi în care n-am
De dat nimic lui Dumnezeu –
Oprite fructe, doar, din ram,
Mănânc, supus, mănânc, mereu –

Şi lumea toată-i un Eden,
Pe care-un şarpe mi-l oferă,
Aş tot gusta din el, etern,
În via Terrei, filoxera –

Precum un vierme pofticios,
Precum o nobilă turbare,
Opritul fruct, tot mai frumos,
Mi-e leac, şi ţel, şi alinare –

Ca un păianjen suculent
Îmi este gazda cea mai bună,
Mănânc opritul fruct, atent –
Şi el mă umple, şi mă sună  –

În plasa lui de nervi subtili,
Pe scena lui de dulci cadriluri,
Sunt Rege peste crocodili,
Şi Visător peste deliruri –

Şi rob atâtor fructe-oprite,
Şi rob al burţii, şi al pielii,
Şi-al nervilor de stalactite,
Mănânc şi fructul îndoielii –

Mănânc, supus, mănânc, mereu,
Oprite fructe, doar, din ram –
Mai vine-o zi în care n-am
De dat nimic lui Dumnezeu…

Topice: Poezii | Comments Off on Rugăciune (2)

Comentarii închise.