Articole recente

Arhive

Categorii

Instrumente


« | Principal | »

Mănăstirea Cetăţuia

de Losonczy Alexandru | Decembrie 17, 2008

Cetăţuia, mănăstirea ce străjuieşte Iaşul dinspre sud, a fost martoră la multe întâmplări de la ctitorirea ei de către Duca Vodă în 1669 şi până în zilele noastre. A văzut măcelul oamenilor lui Ferentz (François Ernau), veniţi să-l răstoarne pe domintorul Mihai Racoviţa, prin ianuarie 1717, dar a văzut şi fumul greu, negru ce se înălţa de la faimoasa caracatiţă de fier, CUG-ul din anii comunismului.

Mănăstirea s-a dorit a fi o imitaţie a celebrei Sfinţii Trei Ierarhi a lui Vasile Lupu. Conform legendei în vârful dealului a existat şi înainte o biserică de lemn şi o mică cetate de refugiu, legată de curţile domenşti de lângă actualul Palat al Culturii, printr-un tunel subteran. Ansamblul mănăstiresc înconjurat de un zid străjuit de patru turnuri la colţuri se compune din biserica cu hranul Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, aflată în centru, din fosta casă domnească, transformată în muzeu, aflată în partea nordică a manastirii, stăreţia cu sala gotică, în care a funcţionat renumita tipografie de limba greacă, precum şi fosta baie turcească. 

Biserica este o construcţie din zid, în plan trilobat. Altarul este luminat de trei ferestre, catapeteasma acestuia, din lemn sculptat, înălţându-se până la bolta. Naosul delimitat de pronaos, prin arcadele sprijinite pe coloane puternice, octogonale cu capitele pătrate ornamentate sculptural. în interiorul bisericii, pe partea dreaptĂ, se găseşte şi mormântul ctitorului – Gheorghe Duca, Domnul Moldovei. Faţada bisericii este împîrţită în două de un brâu de piatră format din trei suluri răsucite din loc în loc şi fixat pe o bandă de piatră alba decorată cu rozete şi frunze de stejar cioplite ăn relief. Faţadele au stâlpi contraforţi şi ocniţe moldoveneşti mari şi mici.

Pictura mănăstirii Cetatuia constituie o adevarată creaţie artistica. Pictorii, cunoscuţi cu numele, sunt fraţii Mihai şi Gheorghe Dima, aromâni originari din Turcia, chemaţi de Gheorghe Duca. În documentele istorice se mai pomeneşte şi de pictori localnici ca Nicolae zugravul cel bătrân, Ştefan zugravul şi alţii.

Cu sprijinul material al Domnitorului Gheorghe Duca, mănăstirea a avut un rol important în răspândirea culturii creştine ortodoxe. Pentru comunităţile care se serveau de limba greacă, rolul cultural al mănăstirii Cetăţuia a crescut după infiintarea tipografiei greceşti în 1682. Tipografia a fost încredinţată unor călugări români în frunte cu Ieromonahul Mitrofan, ajuns episcop de Huşi. În această mănăstire au funcţionat şcoli, iar biserica şi încăperile mănăstirii au servit ca spital pentru răniţii din marele război.

Cu toate ca este oarecum izolată de oraş, liniştea pe care o aduce în sufletul vizitatorului merită efortul depus pentru a ajunge sus. Panorama oraşului este extraordinară, din punctul pe care îl ocupă mănăstirea, iar datorită înălţimii colinei, aceasta poate fi văzută din aproape toate punctele oraşului.

Printre ramuriStema MoldoveiVedere de ansamblu
Turnul clopotniţăBiserica iluminatăBiserica spre seară
Biserica iluminatăTurn şi zid de apărareClopot
BisericaBisericaCurtea interioară
 Clopot spartFereastrăPortal gotic
Mozaic - Sf. Ap. Petru şi PavelFerestreUna din turle
ChiliileStareţiaMuzeul
Baia turceascăTurnulFereastră
Biserica din lateralPeleriniBiserica
FrescăCatapeteasmaFereastră
FrscăTablou votivFrescă

Bibliografie:
CreştinOrtodox.ro
ro.Wikipedia.org

Topice: Descrieri | Comments Off on Mănăstirea Cetăţuia

Comentarii închise.