Articole recente

Arhive

Categorii

Instrumente


« | Principal | »

Mănăstirea Râncăciov

de Laura Niţu | Ianuarie 6, 2009

Mânăstirea Râncăciov, odinioară bogată şi în multă cinste, astăzi uitată şi părăsită, ea a trecut în cursul timpului prin toate treptele înfloririi şi decadenţei, pentru a nu mai păstra nici măcar privilegiul de a se numi mânăstire, căci a fost prefacută în biserică de mir. Din toate clădirile şi împrejurimile ei, astăzi nu mai există decât grămezi de cărămidă şi urme de temelii. Singura biserică, rezidită la 1648 şi reparată în mai multe rânduri, a rămas ca mărturie a unuia dintre cele mai vechi asezări monastice din judeţul Argeş.

Mânăstirea Râncăciov este situată în estul satului Râncăciov, la 7 km nord de vechea şosea naţională Bucureşti-Piteşti, judeţul Argeş.

Trebuie menţionat că în articolul de faţă se tratează mânăstirea de călugări de la Râncăciov, pentru că a existat şi o altă mânăstire, dar de călugăriţe cu rol însemnat în elucidarea vieţii ecleziastice desfăşurate în perimetrul satului respectiv.
În urma cercetărilor arheologice întreprinse în 1990, aflăm că Mânăstirea Râncăciov datează din secolul al XV-lea, necunoscându-se prea multe amănunte despre ctitor şi împrejurările în care a fost ridicată.

Primele relatări din istoriografia străină au aparţinut generalului rus Friederich Wilhelm von Bauer şi cele ale fraţilor Tunusll, urmate de cele din istoriografia românească. George Bengesco, Dionisie Fotino, Constantin I. Brătianu au fost doar câţiva dintre cei care au cercetat şi au oferit informaţii esenţiale despre mânăstire.

Mânăstirea Râncăciov este atestată pentru prima dată în hrisovul lui Radu cel Mare din 19 iulie 1498 prin care întăreşte ocine şi venituri date de Vlad Călugăru domnitorul Tarii Romanesti (1481; 1482-1495) şi fiul său, Radu. Cea de-a doua mărturie o regăsim în secolul al XVI-lea, în hrisovul lui Radu Paisie prin care facea mânăstirii mai multe danii.

O altă mărturie o constituie scrierea cu litere săpate în piatră de deasupra uşii de la intrarea în biserică, de unde reiese faptul ca mânăstirea a fost rezidită de capitanul de paharnicei Arsenie Soimul şi soţia sa, Ana între 10 iunie 1647 şi 17 septembrie 1648. Costruind biserica mânăstirii, Arsenie i-a atribuit un alt hram – Intrarea în biserica – în loc de Înălâare, lucru care contravenea uzantelor medievale. Grija faţă de această mânăstire căreia îi face mai multe danii, se explica şi prin alegerea ei ca necropolă a familiei sale.

Despre egumenii mânăstirii, nu sunt prea multe informaţii. În secolul al XVII- lea documentele fac referire la cei cinci egumeni: Sava, Barbu, Ioanichie, Cosma şi Onofrie, unul dintre egumenii cei mai longevivi în funcţie. Apoi în secolul al XVIII-lea sunt mentionaţi Pavel, Daniil, Paisie urmaţi de alţi 17 egumeni.

Din punct de vedere arheologic, se va regăsi cu numele de Mânăstirea medievală Râncăciov sau Fosta Mânăstire Râncăciov în Lista monumentelor istorice 2004. S-au descoperit două lăcaşe anterioare pe suprafaţa mânăstirii actuale. Prima biserica (Rancaciov 1) a existat din vremea lui Vlad Călugarul, fiind un edificiu din lemn, cu o fundaţie şi soclu, compartimentat în altar, naos şi pronaos absidat.

Cel de-al doilea lăcaş religios (Rancaciov 2) este construit de Arsenie Şoimul împreună cu soţia sa Ana şi a fost o construcţie de înhumare a ctitorilor. Au fost descoperite mai multe morminte şi două cripte din cărămida pe plan triconic, compartimentat în altar, naos, pronaos şi pridvor deschis. Accesul la clopote se face pe o scara în spirală, iar decorul – vrejul viţei de vie şi strugurele – este putin neglijent, fiind unic în judeţul Argeş. Pictura are un rol redus. Se ştie că pictura interioară este opera zugravului Teodor.

Domeniul mânăstirii s-a format treptat din danii şi cumpărări şi consta în: moşii, munţi, heleştee şi vii. Moşiile mânăstirii au fost: Cârstieni, pe care se afla mânăstirea, Gorganu până la apa Argeşului, Brătuleşti lângă mânăstire şi care avea venit, viile de la care lua otaşina, Fureşti, pe apa Râncăciovului, Poenari, Boldeşti în judeţul Buzău, Cacaleţii de Rovine din judeţul Vlaşca, Negoieşti în Damboviţa, muntele Vaca sau Piscul Boului, lângă comuna Văleni-Muscel, Rădeşti din judeţul Olt, viile Diicului şi a Radului din dealul Gorganului,viile Huma din dealul Izvoranilor, viile lui Matei şi Negoiţă, paharnicul din Racoviţă.

Dacă în primele trei secole ale existenţei ei, mânăstirea Râncăciov oscilează între o situaţie relativ bună şi între una nefavorabilă, acum, declinul este ireversibil. Se înţelege astfel, de ce Regulamentul Organic a trecut-o în rândul celor mai sărace incluzand-o în clasa a VI-a.

Situaţia actuala s-a agravat. Din pisania mânăstirii rezulta ca seismul din 1940 a afectat-o destul de puternic, motiv pentru care în perioada 1942-1944 s-au făcut unele lucrări de consolidare, singurele de altfel, deoarece după seismele din 1977, 1986 şi 1990 nu s-a mai făcut nici o intervenţie de consolidare sau restaurare asupra monumentului, iar avariile s-au agravat în timp. Întrucât lucrările de consolidare ar fi putut să distrugă structurile arheologice, dar şi pentru a oferi date care să faciliteze procesul de restaurare, între 1-31 octombrie 1990 au fost intreprinse cercetări arheologice, de către specialişti ai Muzeului Judeţean Arges. Datorită stării avansate de deteriorare a monumentului, investigarea arheologică a impus o anumită prudenţă, evitandu-se apropierea de fundaţiile acestui lăcaş.

Proiectul de consolidare constă în introducerea unor elemente de beton armat prin care să se realizeze suplimentarea infrastructurii, o macrostructură la nivelul podului, consolidarea şi ancorarea turlelor de corpul bisericii.

În prezent, biserica este în curs de restaurare, inclusiv pictura. Deşi lucrările de renovare a mânăstirii Râncăciov au fost demarate încă din 1990, din păcate din lipsa fondurilor, după ce s-a montat o schela de consolidare provizorie a bisericii, nu s-a mai iniţiat niciun demers în vederea restaurării ei.

Vedere dinspre estVedere spre turlăVedere din faţă
Vedere parţialăSub scheleVedere de ansamblu
ScheleScheleReparaţii
TurlaFereastrăTurnul
FereastrăInteriorUşă
Icoană vechePictură interioarăPictură interioară
Pictură interioarăPictură interioarăUşile împărăteşti

Topice: Descrieri | Comments Off on Mănăstirea Râncăciov

Comentarii închise.