Articole recente

Arhive

Categorii

Instrumente


« | Principal | »

Emil Gavriş

de admin | Martie 28, 2009

EMIL GAVRIŞ

(1915-1989)

Copertă proiect Emil GavrişS-a născut la 28 martie 1915 în satul Chelinţa (jud.Maramureş). Tatăl său, învăţătorul Augustin Gavriş, l-a iniţiat în tainele viorii. A continuat să studieze vioara în decursul studiilor la Liceul “Mihai Eminescu” din Satu Mare, cu profesorul Adrian Damian, directorul Conservatorului “Vasile Lucaciu” din localitate. Urmează apoi cursurile Facultăţii de Drept din Cluj (licenţă) şi Bucureşti (doctorat). A ocupat diferite funcţii administrative în Ministerul Invăţământului: şef serviciu, director adjunct, inspector iar înclinaţiile muzicale şi le-a pus în valoare în calitate de solist de muzică populară. A debutat la 29 iulie 1945, pe unda posturilor de radio. S-a bucurat de o largă popularitate, devenind colaborator activ al Radioteleviziunii Române. Se numără printre cei dintâi solişti care au valorificat cântecul specific ţinuturilor septentrionale ale Transilvaniei, începând cu cântecele localităţii natale, aşezată pe valea Someşului, nu departe de extremitatea de miazăzi a judeţului Maramureş.

Şi-a completat fără preget repertoriul şi cu piese din alte ţinuturi ale ţării, precum şi cu numeroase prelucrări şi creaţii proprii, cultivând cu precădere melodiile vesele cu poezii şăgalnice. Un mănunchi de 22 din cântecele sale a fost publicat de Editura muzicală în 1962 în broşura intitulată Cântece populare din repertoriul lui Emil Gavriş.

A desfăşurat o bogată activitate de solist popular permanent al mai multor instituţii muzicale: Teatrul muzical “Constantin Tănase” (1951-1954), Orchestra de muzică populară “Barbu Lăutaru” a Filarmonicii de Stat “George Enescu” (1954-1961 şi 1967-1970) şi Ansamblul “Rapsodia Română” (din 1970). A participat la turneele acestora în ţară şi străinătate: U.R.S.S., Cehoslovacia, Germania, Austria, Iugoslavia, Grecia, Italia, Israel ş.a. A condus, în calitate de dirijor, o seamă de orchestre de muzică populară, astfel: Orchestra de muzică populară a Radiodifuziunii (1952), Ansamblul de cântece şi dansuri “Brâuleţul’ din Constanţa (1965-1967), Orchestra “Doina Argeşului” din Piteşti (1967-1968), Orchestra de muzică populară a Filarmonicii de Stat din Arad (în numeroase concerte, între anii 1963-1973), Orchestra “Doina Ilfovului” din Bucureşti; aşişderea orchestre populare de amatori, între care şi cea a Clubului sindicatelor din învăţământ din Capitală (1950-1955). Ca şef de orchestră şi violonist a cântat luni de zile în Anglia (1974), la Paris (1975), pe motonavele româneşti etc.

Emil Gavriş desfăşoară, totodată, o bogată activitate componistică: coruri, cântece pentru tineret, piese concertante pentru vioară şi pian, romanţe pentru voce şi pian, pe versuri de poeţi români. Bogata activitate desfăşurată de Emil Gavriş a fost cinstită cu o seamă de distincţii: Ordinul Muncii (1954), Medalia “Eliberarea de sub jugul fascist” (1954), Ordinul “Meritul cultural” (1968), Premiul “Concursului de creaţie pentru tineret”, pentru lucrarea Tinerii drumeţi (1977).

A decedat in anul 1989.

Topice: Biografii | Comments Off on Emil Gavriş

Comentarii închise.