« INFERNUL ROŞU – volumul I DRAGOSTE ŞI RĂZBOI (9) – Ghişeft fatal (1) | Principal | Prietenie »
Tăcere
de Klara Lucia Losonczy | Martie 2, 2009
Mereu te caut,
Te aştept pe mal
Cântând din flaut,
Visând autumnal.
Oglinda apei creşte,
O frunză se frământă,
Acum întregul se opreşte
Şi nimeni nu mai cântă.
Negrul e-atotstăpânitor,
Se-aşterne amorţeala.
E frig, e trist şi mă-nfior,
Doar eu sunt imortala!
Tu eşti pierdut.
Spre ce te-ai îndreptat?
Totul în jurul meu e mut.
De ce, de ce-ai plecat?
Concluzie:
Singurătatea e macabră,
Dar numai singur te înalţi.
Veţi trăi într-o lume stearpă,
Voi, toţi cei ce acum negaţi!
Topice: Poezii | Comments Off on Tăcere
Comentarii închise.