Articole recente

Arhive

Categorii

Instrumente


« | Principal | »

Nu te speria, copilul meu

de Aurel Anghel | Aprilie 13, 2009

Mă rog la tine, Doamne, să mă mântuieşti
Căci s-au împuţinat credinţa, faptele bune lumeşti,
Păcătoşii spun răul cu buze rele
Zilele lor se umplu de greşele.
Pierde, Domane, limba grăitoare de rău
Şi primeşte-mă pe mine la sânul tău.
Ei zic:-Mări-voi limba mea
Voi înmulţi răul cu ea
Cine este nouă Dumnezeu?
Nu te speria de întrebare,copilul meu.
Căci a auzit Domnul rugăciunea ta
Şi a trimis către tine cu ea de toate
Iertări de păcate, cuvinte curate .
Argint cu foc lămurit şi de şapte ori curăţit
Să-ţi fie scut, să te aperi de neamurile cele rele
Rugăciuni curate, să te mângâi cu ele.
Necredincioşii de ruga ta au aflat
De moarte păcătoşii s-au speriat
În deşert cu răul s-au pus pe umblat.
Fiii Domnului credincioşi s-au înmulţit
Limbile lor lungi s-au uscat , mulţi din ei au pierit.

Topice: Poezii | Comments Off on Nu te speria, copilul meu

Comentarii închise.