Articole recente

Arhive

Categorii

Instrumente


« | Principal | »

FESTIVALUL MUNŢILOR

de Elena Trifan | Decembrie 28, 2009

Localitatea Ceraşu, judeţul Prahova, „o gură de rai”, situată în partea de N-V a judeţului Prahova, la poalele culmilor şi piscurilor muntoase: Vârful lui Crai, Clăbucetul, Leurdeanul, Căprioru, Chimniţi, un spaţiu izolat şi totuşi accesibil, loc de odihnă şi de reculegere, pe lângă pădurile de foioase, divers colorate de pictorul Toamnă, pe lângă arhitectura ţărănească, în stil propriu, foarte plăcut, cu case din piatră sau scândură sculptată, cu prispă, cu ferestre-ochi pe acoperişul din şindrilă, de unde legătura cu cosmosul este mai uşor de realizat, cu garduri vechi, din piatră, acoperite cu şindrilă, se remarcă şi printr-o activitate culturală, foarte bogată: Mărţişoare muzicale, Pe-un picior de plai, pe-o gură de rai, serbare muntenească cu ocazia urcării oilor la munte, Înălţarea Domnului, Artă şi tradiţie la Ceraşu, Ziua Copilului, Columna pentru nemurire, Ziua Recoltei.
Creştini străvechi, oameni harnici şi ospitalieri, cu respect pentru tradiţii, în fiecare an pe 26 octombrie, de Sărbătoarea Sfântului Dumitru, organizează Festivalul Munţilor, precedat de şi desfăşurat în paralel cu Târgul anual, care, fiind organizat într-o zonă de munte, în acest an, a atras foarte mulţi producători şi comercianţi de legume din localităţile prahovene: Şirna, Pucheni, Pietroşani, Brătăşanca, Balta Doamnei, cât şi din Vadu Paşi, Verneşti, judeţul Buzău.
Lor li s-au alăturat producătorii de brânzeturi şi produse din carne de oaie din zona Sibiu, Braşov, Covasna, comercianţi de peşte, fructe, obiecte de îmbrăcăminte şi de uz casnic.
Fraţii Banu Gheorghe şi Stelian, din localitatea Slon, comuna Ceraşu, aduc spre vânzare produse tradiţionale româneşti precum: linguri de lemn simple sau sculptate, fuse, târşuri făcute din smicele de mesteacăn.
Sculptatul în lemn este meserie străveche, moştenită în familia lor din tată în fiu şi vor să o transmită fiilor şi nepoţilor lor.
Deşi torsul este o îndeletnicire care se practică din ce în ce mai puţin, ei continuă să facă fuse naiv pictate, pe care le expun la târguri şi la bâlciuri, mai mult din dorinţa de a-şi continua o ocupaţie ce le-a fost foarte dragă şi care i-a ajutat să supravieţuiască de-a lungul timpului.
Festivalul a început luni, 26 X 2009, cu vizitarea expoziţiei de etnografie,
realizată cu mult rafinament, într-o clădire veche de peste 120 de ani, renovată după gustul omului contemporan. Expoziţia oferă o imagine vie a vechii case ţărăneşti din zona Ceraşu, în care avem posibilitatea de a admira: covoare ţărăneşti, masa de formă circulară şi scaunele mici pe măsura ei, paturi acoperite cu velinţe ţesute în război, ştergare, costume populare, obiecte de uz casnic şi specifice ocupaţiei şi îndeletnicirii de bază a locuitorilor, păstoritul şi ţesutul: ulcioare de ceramică, vase de lemn pentru pregătitul laptelui (hârdaie şi putineie), albii, furca de tors lână, vârtelniţa, rodanul etc.
Motivele florale şi culorile vii care predomină pe costumele populare, ştergare şi covoare sunt o dovadă a dragostei pentru frumos şi a vitalităţii creatorilor.
Pe un perete lateral sunt expuse darurile naturii: dovleci de toamnă, fire de porumb, ramuri de cătină, arbust ce creşte din abundenţă pe Valea Drajnei.
Un colţ este dedicat unei expoziţii de carte din care nu lipsesc realizările Editurii Scrisul Prahovean din localitate, pe al cărei director Traian Cepoiu, fiu al satului, poet, sculptor, pictor, istoric, după mult timp, l-a reîntors în ţară, dorul de locurile natale.
Ansamblurile folclorice: Brăduleţul din Ceraşu, Ciobănaşul de la Starchiojd, Floare-de-colţ din Măneciu au dansat în faţa Primăriei şi au realizat pe străzile satului o paradă a costumului popular.
Cea mai mare parte a festivalului a fost dedicată cântecului şi dansului popular interpretate pe o scenă în aer liber, de către formaţii de elevi şi tineri din zona Ceraşu.
Pe lângă ansamblurile amintite, s-au remarcat şi Izvoraşul din localitatea Izvoarele, Poieniţa din Drajna, Brazii şi Căluşarii din Ceraşu, ultima alcătuită şi din fete şi din băieţi, cunoscută atât în ţară, cât şi în străinătate.
În mod simbolic, au fost interpretate cântece din repertoriul Irinei Loghin, o renumită floare-de-colţ a Văii Teleajenului.
Măiestria soliştilor vocali, locali: Dan Ioana, Ancuţa şi Georgiana Piroiu, Ionela Duca, Lavinia Andrei, Ionela Strâmbeanu, Alexandru Dragomir, a fost completată de cea a artiştilor consacraţi: Ionuţ Dolănescu, Steliana Sima, Traian Frâncu, Dan Ardelean, ultimii doi fiind originari din Slon, comuna Ceraşu.
Dansul modern şi-a găsit şi el loc pe scena din Ceraşu, în interpretarea formaţiei Black Angeles.
Au fost organizate concurs de dans şi hora satului, simbol al înfrăţirii şi al voiei-bune.
Sărbătoarea s-a terminat noaptea târziu, când în răcoarea şi prospeţimea naturii au strălucit luminile unui impresionant foc de artificii.

PădureaPădureaProduse

ProduseProduseProduse

ProduseProduseProduse

ProduseProduseProduse

ProduseCaruselAnsamblu

AnsambluAnsambluCasă

ProduseExpozițieExpoziție

ExpozițieAnsambluAnsamblu

AnsambluAnsamblu

Topice: Reportaje | Comments Off on FESTIVALUL MUNŢILOR

Comentarii închise.