Articole recente

Arhive

Categorii

Instrumente


« | Principal | »

ÎNTOARCERE LA RĂDĂCINI

de Ioan-Adrian Trifan | Iunie 17, 2010

Săptămâna trecută, în peisajul artistic naţional şi, mai ales, cel bucureştean, a revenit în atenţia publicului un artist care se evidenţiază prin complexitatea abordării artistice şi prin intensitatea trăirii.
Este vorba despre Liliana Anastasescu-Udrescu, absolventă a secţiei de arte decorative a Institutului de Arte din Bucureşti (1968) şi a Academiei de Arte Frumoase de la Woluwé-Saint-Pierre, Bruxelles (1995).
După o carieră de profesor si creatoare de modele de tapiserie în România, Liliana Anastasescu-Udrescu lucrează în Belgia, începând din 1990, ca animator cultural-artistic pentru diverse ateliere artistice din Bruxelles. Ea a expus, colectiv sau individual, în mai multe oraşe din România până în 1987, iar începând din 1991 tapiseriile, gravurile, pictura pe mătase si ceramica sa pot fi regăsite la Galeria „Point de Repère” din Louvain-la-Neuve şi la „Maison des Artistes” din Anderlecht, Bruxelles.
Expoziţia recentă de la Galeria Orizont (Bucureşti), din perioada 27 mai şi 03 iunie 2010, reprezintă un corolar al acitivităţii sale din ultimii ani.
Ceramica a inclus „Personaje”, „Fluturi”, „Vase cu aripi” sau „Spaime” purtate pe „Drumul apei”, într-o varietate cromatică şi sugestivă, întrupate în forţa şi expresivitatea teracotei, gresiei, porţelanului şi a sticlei. Mitologia retrăită prin filtrul teluricului s-a reîntrupat în zeităţi ianusiene, în mantii şi exprimări care transpun şi re-creează universalitatea miturilor şi semnificaţiile elementelor primordiale.
Pastelurile şi lucrările în tempera au dezvăluit privitorului teme inspirate de motive mitologico-folclorice („Balaur”), peisaje rustice („Casa la ţară”, „Sat în Spania”) şi diverse reprezentări florale. Complexitatea exprimării artistei s-a revărsat în trăiri nuanţate viu sau tragico-idilic pe rafinamentul pânzei de mătase, parcurgând „Itinerarii” zoo-, vegetalo- şi antropomorfe prin idila „Indrăgostiţilor”, simbioza bucuriei cromatice dintre „Păsări şi flori”, sau din „Visul fluturilor” şi lirismul „Copacilor în apă” scăldaţi într-un „Amurg în pădure”.
Artista nu şi-a uitat chemarea iniţială şi a expus ultimele lucrări de tapiserie de factură cubistă („Cubism”, „Japoneza”), apologetică (pictură pe mătase şi tapiserie – „Omagiu lui Dali I, II şi III”) şi nu în ultimul rând istorico-ancestrale – „bizoni” albi, roşii parcă desprinşi pentru o clipă din codri falnici şi proiectaţi prin urzeala iţelor în sala galeriei bucureştene.
De-a lungul anilor, Liliana Anastasescu Udrescu a trezit atenţia specialiştilor din ţară şi străinătate: „… în construcţia imaginii, artista dovedeşte o înclinaţie spre poetica narativă, în timp ce, în alegerea temelor sale, ea tinde, mai ales, spre o delicateţe si o candoare lirică fără pereche.” şi (Octavian Barbosa 1976 – Dicţionarul artiştilor români contemporani, Ed. Meridiane, Bucureşti). „Arta sa reiese din simbolistica ce îşi are rădăcinile în timp şi în teritorii ancestrale, atunci când nu este eternitatea însăşi ce străluceşte în frumuseţea culorilor sale.” (Marian Mitea – Director la Academia de Muzică din Woluwe-Saint-Pierre, Bruxelles).
În prezent toate aceste trăsături s-au rafinat şi au atins un nivel de exprimare şi mai variat, încât motivele sunt mai evidente, culorile şi modul de expunere sunt mult mai expresive, desfătând ochiul privitorului, pe care îl impregnează cu voioşia culorilor şi preaplinul formelor.

Topice: Reportaje | Comments Off on ÎNTOARCERE LA RĂDĂCINI

Comentarii închise.