Articole recente

Arhive

Categorii

Instrumente


« | Principal | »

Observaţii asupra aşa-zisei probe orale de Română

de Adrian Botez | Iunie 7, 2010

ESCROCHERIE MINISTERIALĂ, IPOCRIZIE AROGANTĂ ŞI BRIGANDISM PSEUDO-INTELECTUAL
(observaţii asupra aşa-zisei probe orale de Română – 15-17 februarie, bacalaureat 2010)

Sincer, văzând cu ce clonă de Boc s-a ales învăţământul românesc, la finele anului 2010, prin persoana dlui Ministru DANIEL FUNERIU, europarlamentar PD-L, devenit, peste noapte, din inginer-tehnician (puţin ne interesează diplomele şi posturile sale, de pe la strungurile şi de la chimicalele din Japonia ori Franţa! – să le stăpânească sănătos!) – suprem specialist şi în educaţie, şi în problemele tineretului, şi …”sportiv”!!! – nu ne aşteptam la niscaiva lucruri bune pentru bacalaureatul 2010…Dar povestea acestui simulacru la limita (de jos, fireşte!) a legii are o istorie mult prea scandaloasă şi cu rădăcini mult prea vechi/învechite, pentru a ne permite să tăcem.
Din 1990, tot aşteptăm ca apele să se limpezească, în Ministerul care „gospodăreşte” minţile şi sufletele „tinerei generaţii” („schimbul nostru de mâine”…), iar aceste ape se tulbură tot mai mult, până la obscurizare deplină. De fapt, aşteptăm nu hilar obstinat- trâmbiţata şi ajunsa de râsul curcilor – „reformă” („ce-a fi aceea, ducă-se pe pustii!”), ci NORMALIZAREA!!! În primul rând, depolitizarea învăţământului…Da’ de unde! Reţeaua învăţământului este înţesată, ba chiar mişună de yesmani politici şi de politruci sadea, de sus până jos şi de jos până sus!!! Care yesmani şi politruci, bineînţeles, sunt perfect paraleli cu problemele de educaţie şi învăţământ…
Apoi, ne aşteptam la o lege care să stabilizeze, măcar pentru o jumătate de secol, învăţământul românesc: asta, pentru ca dascălii chiar să se poată, în fine, apuca de instruit şi de educat copiii României.
În acest sens, tot aşteptam ca, în cadrul unui paragraf de lege sau chiar ca punct de lege separat (hai, nu în 1990, dar măcar prin 1999!… – …dar nici măcar în 2010?!), să se stipuleze că, în cadrul ciclului de învăţământ ( cel de 12 ani), sau măcar în cadrul ciclului liceal, nu se vor mai înregistra schimbări intempestive (şi, cele mai multe – aberante, creatoare de confuzii, perplexităţi şi lehamite!), ci, odată început ciclul liceal, elevii din acest ciclu vor fi supuşi acelor proceduri şi programe sub „oblăduirea” cărora au intrat în liceu! Da’ de unde! Manuale alternative cu… carul (până la venirea dnei Ecaterina Andronescu, prima care le-a mai plivit… – pe manuale, însă şi mega-afacerile editurilor cu ministerul…! – asta neînsemnând că i-ar fi şi trecut, vreo clipită, prin minte, sus-numitei doamne, să se împotrivească ideii de „alternativitate” – idee perversă, cu efecte extrem de nocive, în timp!), dar şi manuale încărcate cu…trădare naţională, prin perturbarea gravă sau chiar distrugerea factorilor de identitate românească (instrumente principale: manualele de Istorie şi Română), programe şi manuale schimbate precum ciorapii – unele o dată pe an, altele ceva mai des etc. etc.
…Buun. Acum, prin octombrie 2009 (chiar înainte de „ruptura” PSD-ului de PD-L), îi scapă doamnei Andronescu un „porumbel” din gură, precum că bine ar fi ca bacalaureatul din 2010 să se desfăşoare „în două tranşe”: întâi probele orale, de aptitudini şi competenţe (la Română, Informatică şi limbi străine), şi abia în vară bacalaureatul propriu-zis. Ne este greu să evaluăm motivele naşterii acestei struţo-cămile, din mintea doamnei Ministru, dar nu ne este la fel de greu să înţelegem cum de un pedelist ca dl FUNERIU a acceptat şi aplicat o „scrânteală” pesedistă. Motivul/pretext: celebra (de-acum…) „CRIZĂ”! Mai exact, fabricarea unei noi escrocherii (alături de atâtea altele, cu bugetarii, cu pensionarii, ba chiar cu morţii, cărora li se taie dreptul la ajutorul de înmormântare, sub motiv că acest ajutor ar reprezenta…”ultimul salariu” şi, deci, neonorându-şi viaţa până la sfârşit de lună, nu-şi merită…”ajutorul” viilor!) – dar nu oricum, CI O ESCROCHERIE…”INTEMPESTIVĂ”, „bacalaureatul fătat de duminică seara până luni dimineaţa” (cum zicea un coleg hâtru, care făcea haz de necaz)! Escrocheria prin care să-i ia de fraieri pe profesori (pentru a câta oară?!) şi să-i „înţarce” de la plata a jumătate din munca de la bacalaureat! Păi, sigur, dacă sunt evaluate competenţele în timpul anului şcolar şi, mai cu seamă, în timpul „programului de lucru” – cum să-i plăteşti pe „profi” de două ori?! „Ce pretenţii obraznice, să nu-ţi vină să crezi, soro!” Mda. Dar acest bacalaureat „cu anasâna” n-a rezultat şi din consultarea lui „altera pars” – căci, dacă i-ar fi întrebat cineva pe profesori ce părere au, cei demni şi buni profesionişti ar fi întrebat/replicat, scurt: „Dar materia pe care noi trebuie s-o predăm, la clasă?! Cine ne-o predă ?! Tot noi. Şi, atunci, de ce stricaţi ritmul învăţământului şi al educaţiei, numai pentru că aşa aveţi voi chef şi pentru a ne jefui de bani?! Noi, furaţi – şi tot noi, înjugaţi?!” Dar nimeni nu s-a „înjosit” să-i întrebe pe demnii de fraierit „profi” nici de asta…, nici dacă nu cumva sunt lucruri complet diferite:
1-o zi de lucru de 3-4 ore (din orar) şi
2-una de 10-12 ore, la examinarea orală de bacalaureat… – nici dacă perioada de examen nu se suprapune, cumva, peste zile metodice (şi, deci, efortul lor suplimentar de a veni şi rămâne în program prelungit, la examen, ar trebui plătită, pentru că SUNT ORE SUPLIMENTARE!). De ce să întrebe astfel de fleacuri, când domnii ministeriabili (cu uneltele lor, „inspectoriale şi directoriale”!), tot erau puşi pe jefuit munca „profilor” celor fraieri, transformaţi în „sclavi pe plantaţia” dlui FUNERIU?!
Merge şi-aşa! Merge ORICUM, când e vorba de drepturile şi de demnitatea dascălilor!!!
…Acum, pentru ca să vedeţi că este vorba de o escrocherie îndelung premeditată (iar nu chiar aşa de…„intempestivă”, „picată” dintr-o…inspiraţie!), vă rugăm să ciuliţi urechile bine: pe „cataloage” nu existau decât calificative de promovare, ba chiar …”de la mijloc în sus”!!! Adică:
1- pe de o parte, dascălul era aruncat în „groapa cu lei”, iar autoritatea lui era diminuată drastic, până la a fi anulată (prin faptul că elevului nu i se punea în faţă examenul ca „factor de risc”, ci ca „organizare”, strict formală, a unui soi de bâlci…ca ”obligativitate imperativă”, din partea profesorului, de a-l promova pe „elevul-rege”…chit că „regele” putea să fie un golănaş, care să-i rânjească, în faţă, „profului”: „Ei, da, şi ce poţi să-mi faci?! Dacă sunt prezent în sală, eşti obligat să zici/constaţi, oficial, că sunt şi foc de competent la…COMUNICARE!!!”),
2-pe de altă parte, Ministrul şi toţi factorii de decizie din reţea se puneau „sub umbrelă” (in integrum, „la grămadă”!), din partea unor eventuale proteste „parentale” (proteste privind „impetuozitatea”, cam apropiată de maidanul ilegalităţii, a examenului…) : „Păi, ce mai vreţi?! Dacă au promovat toţi copiii voştri, ce mai aveţi cu noi?!” Şi, pentru că trăim, din noaptea de 22 decembrie 1989, într-o Românie a lui „Mircea, fă-te că lucrezi!” (…„studioul 4 al Televiziunii Române Libere”…!), evident că părinţii eventual mârâitori s-ar fi retras destul de mulţumiţi, că, „Uite, o făcu băiatul nostru şi pe asta…” – adică, s-a mai bifat o escrocherie, chiar sub nasul „Legislativului” – oţios, indiferent şi adormit !!!
…Tot de domeniul escrocheriei, dar cu „încălcarea gravă a domeniului ipocriziei arogante şi stupide”, ţine şi problema biletelor de examen. Văzând că, în bilete, sunt texte absolut necunoscute (pentru că, înafară de câteva rânduri din Noica ori Eliade şi de rândurile Constituţiei – atât de sârguincios siluite, la modul pedofilic, adică încă… „de mică”…la câţiva ani de la naştere… – textele din bilete erau, de fapt, „rupte” de prin felurite ziare şi cărţi de doi bani vechi grămada!), profesorii examinatori au solicitat, politicos, să li se tragă la xerox, şi lor, un rând de bilete, ca să poată urmări mai uşor lectura şi analiza elevilor examinaţi. Răspunsul „şefesc” a fost unul stupefiant: „Imposibil! Sunt secret naţional!” (…personal, noi am auzit şi varianta: „Sunt secret… public!”…). Parol, coană Veto?! Ce mai, bieţii profesori trebuia să se simtă mândri de…ignoranţa lor: lucrau la ceva foarte apropiat de NASA ! Păi, tartuffe-ilor de bazar, orice fraier putea accesa, încă de câteva săptămâni, pe Internet, toate variantele de bilete! Dar, fireşte, nu trebuia scăpată vreo ocazie de a-l umili şi teroriza cu „secretomania şefească”, pe dascălul atotîndurător…(până când?).
„No comment…”
…Încă o clipă de zăbavă, asupra subiectelor din bilete, pentru a întregi portretul ipocriziei „de partid şi de stat”. Peste o treime dintre textele de pe bilete problematizau şi subliniau „necesitatea mândriei naţionale” şi a „tradiţiei”, când, în realitate, nici Istoria şi nici tradiţia nu sunt decât pretexte politice de campanie electorală: Istoria României (ne referim la conţinutul manualelor de Istorie, fireşte!) este a oricui, numai a românilor, NU! – …iar pietrele Sarmizegetusei străbune continuă să fie smulse şi puse la temelia motelurilor „oamenilor de afaceri”, care numai din Haţeg nu sunt…!!!
…Iar dacă te pricopseşte Dumnezeu cu un Director de şcoală, precum cel de la Colegiul Tehnic „Gheorghe Balş”, din Adjud (doamna ing. Bârlă Mariana) , care, în dispreţul total al muncii, de 10 şi 12 ore pe zi, a profesorilor examinatori, nu catadicseşte să-i întrebe
1-PE ACEŞTIA, oameni de specialitate, în câte zile socotesc că-i „termină” (tradus, într-un limbaj civilizat: examinează, până la ultimul candidat) pe elevii de pe listele comisiilor – ci a trimis, la I.Ş.J.-Vrancea, înainte de a-i convoca pe specialiştii examinatori, termenul de „isprăvire” a examenului… –
2-PE ACEŞTIA (care nu mâncaseră, nu băuseră, nu micţionaseră…de la începutul examenului din ziua de 16 februarie 2010!) dacă-i „mai fac sau nu-i mai fac” (tradus, într-un limbaj civilizat: examinează…) şi pe ultimii 8 elevi de pe liste, ci-i alungă, de la uşa sălii de examinare pe cei 8 „ciraci”… (fără să-i treacă prin cap că oamenii/dascăli examinatori munciseră cu elevii, iar nu domnia sa… – şi că, pe aceşti specialişti, putea măcar să „strice o întrebare”…) – care „ciraci” poate ar fi dorit, şi ei, să scape de încă o noapte de griji…
…ei bine, dacă dl Ministru mai face rost de vreo câteva zeci de Directori precum doamna despre care sus-ziserăm, atunci…REFORMA E CA ŞI ÎNCHEIATĂ! Toţi profesorii din sistem (fireşte, ne referim la cei care-s încă tineri şi cu dor de viaţă… – adică, vreo 80-85% dintre cadrele didactice din ţară) îşi vor lua zborul din România, în stoluri nesfârşite, fie şi spre…Patagonia!

Topice: Meditaţii | Comments Off on Observaţii asupra aşa-zisei probe orale de Română

Comentarii închise.