Articole recente

Arhive

Categorii

Instrumente


« | Principal | »

E-UN ADEVĂR ŞI CINE-AR RECUNOAŞTE?

de Cezarina Adamescu | Septembrie 28, 2010

E-UN ADEVĂR ŞI CINE-AR RECUNOAŞTE?

E-un adevăr, şi cine-ar recunoaşte?
Şi-un inefabil ce se lasă prins:
Te port în mine ca şi cum te-aş naşte
Şi te-aş zvârli din nou în Necuprins…

Femeie-n trup, fecioară în cuvinte
Nimic nu-mi pare-a fi cu neputinţă:
Te zămislesc necontenit în minte
Ca pe-o ofrandă-adusă cu priinţă…

Pe urma întâmplării-ntr-o pădure
Printre copaci de silex eu alerg
Şi aspru mă rănesc într-o secure
De nu mai pot nici urmele să şterg.

Mă recunoşti la cea dintâi privire:
Femeie-n trup, fecioară în vorbire…

Topice: Poezii | 1 Comentariu »

Un răspuns to “E-UN ADEVĂR ŞI CINE-AR RECUNOAŞTE?”

  1. Nicolae Nicoară-Horia spune:
    28 Septembrie 2010 la 12:28

    Să nu-ţi fie teamă…
    27 Sept. 2010.

    Să nu-ţi fie teamă,
    Doamne, ce cuvinte!
    Le aud şi astăzi
    Din acelaşi nor,
    Cât oi sta sub vremuri
    Şi de-acum-nainte
    Voi rămâne pururi
    În lumina lor.
    Să nu-ţi fie teamă,
    Ce poruncă-înaltă!
    Obosit de Viaţă,
    Răzimat ce Cer,
    Precum nu i-e frică
    Marmorei de daltă,
    N-o să-mi fie pururi
    Şi de-o fi să pier…