Articole recente

Arhive

Categorii

Instrumente


« | Principal | »

COMEMORAREA POETULUI NICHITA STĂNESCU

de Elena Trifan | Decembrie 28, 2010

Născut la sfârşitul lunii martie 1933, ca o nouă izbucnire a râsu-plânsului ploieştean, ca o întrupare a frumuseţii fizice şi spirituale, poetul fără viaţă personală, generos şi prietenos, iubit şi iubitor , cu o viziune proprie asupra lumii, creator de poezie şi de limbaj poetic inedit, într-o fatidică zi de 13 decembrie 1983, s-a transformat el însuşi în cuvinte şi s-a hotărât să stea un pic de vorbă cu marele sau înaintaş, Mihai Eminescu, la picioarele căruia a şi fost înmormântat.
De atunci, recunoscători celui care le-a întregit şi afirmat spiritualitatea în plan naţional şi universal, an de an ploieştenii îi cinstesc memoria.
Şi în acest an, în ciuda vremii mohorâte, zeci de ploieşteni s-au adunat în jurul statuii poetului cu aripile frânte prematur, din Parcul Central al oraşului, unde personalitatea poetului a fost evocată de către oameni de cultură, profesori, elevi.
Organizatorii au evidenţiat personalitatea poetului prin prisma aprecierilor criticului literar Alex Ştefănescu despre acesta: „Personajul Nichita Stănescu a devenit, încă din timpul vieţii şi a rămas, şi după moarte, legendar. Chiar şi cine nu l-a cunoscut, direct, se află sub influenţa farmecului său, prin intermediul memoriei colective. Ca să nu mai vorbim de faptul că şi versurile propriu-zise evocă, necontenit, o fiinţă plină de graţie. Este inconfundabila graţie stănesciană, constând în începuturi de gesturi decise, bărbăteşti, care eşuează în delicateţe feminină…Nichita Stănescu a şocat conştiinţa estetică a epocii, scriind cu totul altfel decât se scrisese până atunci. Unii l-au adoptat ca poet preferat, dintr-o admiraţie sinceră, alţii doar din snobism. Dar s-a ajuns acum la unanimitate. Ca o diafană ninsoare lingvistică, poemele lui Nichita Stănescu au inundat, lin, spaţiul vieţii publice româneşti.”
Profesorul doctorand Corina Barbu de la Liceul Teoretic „Nichita Stănescu” din Ploieşti a evidenţiat contrastul dintre moartea fizică a poetului şi eternitatea fiinţei sale spirituale, dintre ceasul astral al naşterii şi cel fatidic al morţii, necesitatea inventării lui Nichita în cazul în care nu ar fi existat, iluminarea vieţii noastre de către steaua lui Nichita care la dispariţia fiinţei lui efemere în loc să cadă s-a ridicat tot mai sus de unde „ne priveghează din înalturi şi ne luminează cărările”.
De asemenea, a încercat integrarea în context naţional a lui Nichita Stănescu, afirmând că „prin tendinţa de a ajunge până la esenţa liricului, el se apropie de Eminescu şi Blaga; prin forţa inovaţiei la nivelul limbajului artistic, se apropie de Arghezi; prin capacitatea de încifrare a mesajului în formule de maximă abstractizare, se apropie de Ion Barbu.”
Eleva Miruna Constantin, reprezentanta Consiliului Local al Copiilor şi Tinerilor a menţionat necesitatea interpretării poetului prin prisma creaţiei sale, ci nu a vieţii personale, deoarece el însuşi spunea că „Poetul nu are biografie: biografia lui este, de fapt, propria operă, mai bună sau mai rea, mai măreaţă sau mai puţin măreaţă”, cât şi întruchiparea de către poet „a curajului, devotamentului, rezistenţei” pe care le-a manifestat în lupta pe care a dat-o cu propria fiinţă trecătoare.
Actriţa Carmen Ciorcilă de la Teatrul „Toma Caragiu” din Ploieşti a recitat câteva din poeziile lui Nichita Stănescu.
Eleva Dinu Laura de la Şcoala „Elena Doamna” Ploieşti a recitat poezia „Natură angelică” dedicată îngerului blond de către poetul ploieştean Ioan Adrian Trifan:
”Prin noduri şi semne/vorbea un înger…/Prin elegii şi catrene/se tânguia un înger…/Din ouă şi sfere/s-au scris versuri./Din bolovani/şi-o frunză verde, pală/s-au născut/doar cânturi/şi mers de domnişoară./Şi din tocire de/genunchi/s-au îmblânzit/zeii barbari la ospeţe!/Şi din autoportrete/s-a născut/un înger blond/cuvântul să ne înveţe!”
În semn de omagiu, Prefectura Prahova, Primăria Ploieşti, elevii de la Şcoala „Elena Doamna” Ploieşti au depus coroane de flori la statuia poetului.
A doua parte a activităţii s-a desfăşurat la Casa Memorială „Nichita Stănescu” din Ploieşti unde a fost audiat DVD-ul dedicat lui Nichita Stănescu, care-l prezintă pe poet în viaţă, vorbind despre sine şi despre arta poetică. Gimnaziştii de la Şcoala „Nichita Stănescu” au citit din poeziile poetului în limba română, cât şi traduceri în limbile engleză şi franceză şi şi-au exprimat propriile gânduri despre Nichita. Elevii clasei a II-a B de la aceeaşi şcoală au interpretat colinde vechi şi moderne, acompaniaţi la vioară de către învăţătorul Constantin Daniel. Ei au reuşit să înveselească atmosfera prin umorul foarte fin, cu care autorii unora dintre colinde au tratat probleme grave ale vieţii româneşti, actuale.
Alte colinde au fost interpretate de elevii Şcolii din Corlăteşti, nelipsiţi de la astfel de activităţi de peste 20 de ani.
La sfârşitul activităţii suntem conduşi cu amabilitate de către personalul muzeului şi soarele ne zâmbeşte blând ca şi sufletul lui Nichita revenit pentru o clipă printre cei de care îi este dor.
În urma noastră rămâne casa cu aspect de ţară şi tei la poartă, în care pendula va vesti veşnic naşterea poetului.

PLOIEŞTI, 2010

Topice: Reportaje | 1 Comentariu »

Un răspuns to “COMEMORAREA POETULUI NICHITA STĂNESCU”

  1. Andrei Volosevici, a dansat ! | Stiri Ploiesti Prahova spune:
    29 Decembrie 2010 la 1:22

    […] COMEMORAREA POETULUI NICHITA STĂNESCU | Glas Comun […]