« POETUL – CA LACRIMĂ A LUI DUMNEZEU | Principal | Jonglerul sau Starea de mireasmă a Poesiei »
TAINA FLORII
de Adrian Botez | Martie 15, 2011
cu graţie, sfială de fecioară,
zarzăru-abia se clatină în noapte:
vălul de flori, mireasă printre şoapte,
teamă-i să lunece de pe comoară!
e-atâta linişte, Hristoase Mire,
la nunta mistică de printre nori!
taina ţinută-ntre petale şi potire
e să învii, dar fără ca să mori!
copaci Grădinii, răstigniţi în floare,
împrumutatu-ţi-au şi mâini şi sânge,
iar Învierea vine din izvoare –
dar nimenea de Tine nu s-atinge!
Maria a răzbit printre zăvoare:
în noaptea-sfântă-a Florii – nu mai plânge!
Topice: Poezii | Comments Off on TAINA FLORII
Comentarii închise.
