« EU, VILLON | Principal | ACEI COPII MINUNAŢI ŞI TALENTELE LOR MUZICALE »
Cotropit de lumină…
de Nicolae Nicoară-Horia | Septembrie 7, 2011
Mă simt cotropit de lumină,
Libertate e numele meu,
Această robie divină
Aş vrea să dureze mereu!
Gândul miroase a Cer,
Cine îl miruie-acum?
Doamne, atât îţi mai cer,
Vindecă-i Dorul postum,
Ceartă-i din lacrimă vântul,
Ispita să se ducă-n pustie,
Lasă-mi din toate cuvântul
Până la capăt să-mi fie…
Tăcerea să-şi ardă pe cruce
Întunericul dacă-i de vină,
Oriunde iubirea mă duce
Mă simt cotropit de lumină…
18 Februarie 2011, spre seară…
Topice: Poezii | 1 Comentariu »
7 Septembrie 2011 la 8:25
Foaaaaaaarte frumos! Sălbatic şi angelic de frumos.
Te “cotropeşte” ca o lumină lină!
Bravo!
Cezara