« VIRTUTEA CASTITĂŢII | Principal | DRUMUL SPRE PARADIS »
POEME PENTRU BASARABIA – DOUĂ TRUPURI
de Mircea Istrate Dorin | Noiembrie 25, 2011
Ca un paloş, Prutu-n două taie trupul sfintei ţări,
Nu e apă-n cele vaduri, ci şiroi de lăcrimări,
Că, din ce a fost odată sub coroana lui Ştefan
Tot micim a lui avere şi-o tot pierdem, an de an.
Doamne, ţara şi-a sa fală n-o mai ştim s-o apărăm,
Am pierdut mândria, cinstea, şi întruna ne mirăm
Că-mprejur, dar şi-nlăuntru, ne atacă orişicine
Cum la gură bine-i vine, dar şi-n fapte de ruşine.
Noi, ca turma ce-a supusă, stăm miciţi ca o furnică,
Iar căţeii tot ne-atacă şi ne muşcă fără frică,
Fiindcă ştiu că, fără tine, baciul nostru cel viteaz,
Suntem oaste fără suflet şi n-or da de vreun necaz.
Tot chemăm în tânguială vremea ta de înălţare
Şi-n ruşinea ce ne-apasă ne rugăm de-a ta iertare,
De la tine, vreme-ncoace, moştenirea ce-ai lăsat-o
N-am lăţit-o nici c-o palmă, dar nici măcar n-am păstrat-o.
Slabi suntem şi stăm sub vremuri temători de-a noastră viaţă,
Umiliţi, sub grele juguri, ce-am minţit că e dulceaţă
Traiul care în robie îl lungim de azi pe mâine
Lăudându-ne stăpânii, pentr-un colţ de neagră pâine.
N-am mai fost, ca-n a ta vreme, furnicar de bravi bărbaţi,
Ci muieri ce poartă vorbe, făcând vrajbă între fraţi,
Iude care, pentr-un galben, ar fi-nstare să îmi vândă
Tot ce tu lăsat-ai, doamne, fraţii, neamul, ţara mândră.
Dă-ne, doamne, pârcălabii ce avutu-i-ai odată,
Să ne facă astă ţară bărbătoasă şi-nţeleaptă,
Lasă Putna şapte zile, prin moşie te roteşte,
Şi-ai să vezi a ta Moldovă cum pe loc întinereşte.
Topice: Poezii | Comments Off on POEME PENTRU BASARABIA – DOUĂ TRUPURI
Comentarii închise.