Articole recente

Arhive

Categorii

Instrumente


« | Principal | »

CONCURSUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE AL ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI “STARPRESS” 2012

de Radu Botiş | Iunie 7, 2012

 Jianu Liviu-Florian :Menţiune specială, CONCURSUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE AL ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI “STARPRESS” 2012;

 

Dedic acest premiu, cu recunoştinţă, în memoria membrilor şi conducătorilor   Partidului Comunist Român, şi a oamenilor  Securităţii Republicii Socialiste România, mulţumită cărora am avut o copilărie, o adolescenţă, şi o tinereţe cum nu îmi pot inchipui altfel, Raiul pe Pământ(autorul).

 

 

HORA  ROMÂNEASCĂ

 

Hai să dăm dorul, cu dor,

Din trecut, din viitor –

Nenăscut, tânăr, bătrân –

Ce-i cu suflet de român –

 

Tu mi-eşti dorul, eu ţi-s dorul,

Tu mi-eşti apa, eu, ulciorul,

Tu mi-eşti gură,  eu, fântână,

Tu mi-eşti ploaie, eu, ţărână –

 

Dor cu dor, în fiecare,

Dorul naşte, dorul moare,

Şi în Rai de Românie,

Dorul  creşte, şi învie –

 

Tu mi-eşti turmă, eu ţi-s stână,

Tu mi-eşti codru, eu, lumină,

Tu mi-eşti stele, eu, pământ,

Tu mi-eşti cântec, eu, cuvânt –

 

Tu mi-eşti flori, şi eu, albină,

Tu mi-eşti casă, eu, stupină,

Tu mi-eşti vatră de la Râm,

Eu ţi-s floare de salcâm –

 

Eu ţi-s tei, şi tu mi-eşti frate,

Eu, stejar, tu, libertate,

Eu ţi-s limbă, tu mi-eşti grai,

Şi-amândoi ne suntem Rai –

 

Hai să dăm, că nu-s hotare,

Peste cer, inima mare,

Dor cu dor, doar vom alege

Pe Iisus Hristos, ca Rege!

 

Să îi spunem, cu dreptate,

Eu ţi-s tei, şi Tu, mi-eşti frate,

Eu Ţi-s limbă, Tu mi-eşti grai,

Şi-amândoi, ne suntem Rai!

 

Tu mi-eşti flori, şi eu, albină,

Tu mi-eşti casă, eu, stupină,

Tu mi-eşti vatră de la Râm,

Eu Ţi-s floare de salcâm –

 

Eu Ţi-s  turmă, Tu, păstor ,

Tu mi-eşti inimă, eu, dor,

Tu mi-eşti ţară, eu, frăţie,

Dor de Rai de Românie !

 

Tu mi-eşti lacrimă de sfinţi,

Eu, iubire de părinţi,

Tu mi-eşti suflet, eu ţi-s grai,

Amândoi – un singur Rai! 

 

17 ianuarie 2012

 

INTERVIU CU DOMNUL EMINESCU

          Unde te-ai născut, Bădie?

          Pe un Rai de Românie!

          Cum ţi-a fost, Bădie, traiul?

          Viaţa – Rai – şi Raiul – graiul!

          Dar, Bădie, cum iubeşti?

          Ca păcatele cereşti!

          Dar, Bădie, ce doineşti?

           Tot iubirile lumeşti!

          Unde eşti acum, Bădie?

          Tot pe-un Rai de Românie!

          Cum e Raiul ei în cer?

          Ca o  doină de oier!

          Cum i-e Raiul pe pământ?

          Ca frunza  bătând în vânt!

          Oare, Bade, ce mai vrei?

          Doar o ramură de tei!

          Ce să-ţi punem la fereşti?

          Floarea limbii româneşti!

          Şi pe vatră ce să-ţi pun?

          Mărgărit de suflet bun!

          Ce dor ai avut, Bădie?

          Ce nu ai, să-ţi dau eu, ţie!

          Şi ce dor în cerul mare?

          Tot dragoste muritoare!

          Bădie, în Rai, mai scrii?

          Scriu în vise, la copii!

          Bădie, ce îi înveţi?

          Să se nască tot poeţi!

          Ce le dai, ca să îi creşti?

          Dorul limbii româneşti!

          Ce le dai să-şi ducă traiul?

          Viaţa – Rai – şi Raiul – Graiul!

 

12 ianuarie 2012

 

 

 

 

NU POT SĂ FAC NIMIC SĂ-NTINEREŞTI….

 

Nu pot să fac nimic să-ntinereşti…

Să-ţi fiu copil de minus primăveri…

În tine să fiu   ziua  cea de ieri,

Să  te  servesc copilării, din ceşti…

 

Să fii copil, şi eu să-ţi fiu copil…

Atâta doar, să te privesc din cer…

Atâta doar, iubindu-te, să –ţi cer

Să nu îţi scuturi  floarea de april –

 

Să stai, la fotograf, pe-un aşternut,

În straie ţărăneşti, şi cu broboadă,

Să ţii în mâini păpuşa, să nu-ţi cadă…

Din ochii ei de fragi, să te sărut …

 

Nicicând să vină timpul să mă naşti,

Să-ţi fiu mereu copil,  în orice floare –

Să-ţi suflu eu, pe rană, de te doare –

Să îţi adorm la sânii  isihaşti –

 

Când timpul va să pară că te cheamă

Să înflorim în taină, în april,

Eu, tot copilul tău, şi tu, copil,

Îmbrăţişaţi  în veşnicie, mamă…

24 noiembrie 2011 – 24 ianuarie 2012

 

PASTEL DE IARNĂ

Iarna nu are zăpadă –

Mă-nvăluie ziua în lut –

Nu încetează să cadă,

Lacrimi  din primul sărut –

 

Iernile noastre fac roadă

Dansul,  de la început –

Nu încetează să cadă,

Lacrimi din  primul sărut –

 

 Lupilor timpului, pradă,

Nu, amândoi n-am  căzut –

Cât nu-ncetează  să cadă,

Lacrimi din  primul sărut –

 

Dulce amar, ca ninsoarea

Ce n-a căzut nicăieri,

Arde în ochii tăi marea

Lacrimii  noastre de ieri –

 

Cât de frumoşi, preaiubito,

Suntem, de-atunci, amândoi –

Lacrima ce n-am simţit-o

Este chiar iarna din noi…

 

10 noiembrie 2011

 

RUGĂCIUNEA A TREIA, ÎN DA MAJOR – A PIETREI

 

Iertare, piatră, că e greu

Să fii pe lume Dumnezeu.

Să vrei să faci din pietre, Rai.

Fără să ştii, fără să ai.

 

Iertare, piatră, că nu ştiu

Să fac din pietre, suflet viu –

Că şi credinţa de pietrar,

Mi-a împietrit în  buzunar.

 

Iertare, piatră, că rămân

Doar  cioplitorul tău păgân,

Care, visându-te la chip,

Te-a făcut, piatra mea, nisip.

 

Te rog, iertat, sau neiertat,

Din tot pietrişul meu damnat,

Învaţă tu, măcar puţin,

Copiii pietrelor ce vin…

6 ianuarie 2012

 

 

 

 

 

Topice: Poezii | Comments Off on CONCURSUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE AL ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI “STARPRESS” 2012

Comentarii închise.