Articole recente

Arhive

Categorii

Instrumente


« | Principal | »

PINA CIND…

de Radu Botiş | Iulie 28, 2012

Pentru Dumnezeu,pentru tara lui

Legea este sfinta,grija orisicui,

Nu mai este vreme,nu vrem imprumut

Aparam  cu cinste tot ce am avut.

 

Ne zimbesc strainii hulpavi la hotar

Stropii cu otrava intind in pahar,

Copii ii aduna de pe strazi,din case

Mame privesc jalea,pling neputincioase.

 

Soarele nu-i soare,raze pirjolesc

S-a intins prea mult pustiul grotesc,

Bucati din tarina s-au vindut bizar

Lacrimi,umilinta,seceta,amar.

 

Pina cind se stringe lantul umilintei

Pina cind se intinde timpul neputintei,

Pina cind cu totii in genunchi vom sta

Pina cind,o Doamne,mai putem rabda?

 

Romani,Romania-gradina sfintita

Vin altii,o lasa mereu neingrijita,

Neghina tot creste iar bobul de griu

Se scutura-n locul secatului riu.

 

Umiliti atita,trupu’ istovit

Pare fara vlaga,TU ne-ai parasit

Intristati am spune in necazu’ nost;

-Iisuse reinalta NEAMUL cum a fost.

 

Asta ni-i rugarea,fie in bun ceas

Oricine s-auda lacrima din glas,

Inima ce plinge,zbuciumul firesc

Din suflet strigarea in grai romanesc.

 

Autor: Omu’ de sub cruce

 

 

 

Topice: Poezii | Comments Off on PINA CIND…

Comentarii închise.