Articole recente

Arhive

Categorii

Instrumente


« | Principal | »

CÂNDVA

de Adrian Botez | August 18, 2012

cândva – pe aceste meleaguri oameni iubeau

cândva – pe aici treceau regi şi sfinţi

cândva – sori pe-aici se-ntreceau – rânchezau

cândva – râdeau şi cântau pe-aici zeii-părinţi

 

…lacrimi de lună erau distilate

şi orbii pe harfe se răstigneau

ştime în valuri jucau răzgâiate

flăcăii  – pe numele-adevărate

le strigau – le iubeau – le mirau – le răpeau

pe când la urechi şi în păr le şopteau

poveşti şi minuni auriu-deşucheate

 

…au fost veri frumoase pe-aceste tărâmuri

pescăruşii scriau epopei peste ape

centaurii beau – de copite să scape

cobolzii ţeseau la covoare de rime

scântei luminau munca-ntinsă pe rinuri

şi ape şi frunze-unduiau peste vise şi crime…

 

…cine mai ştie pe unde sunt astăzi

duhuri-păianjeni  – împletind nostalgii

nu mai suport să văd oameni – când ştiu că mărirea

nu stă-n coroanele reci: cununìi

nu se mai fac – sfinte – decât dacă-nchizi ochii

şi-asculţi – cu auz de-odaliscă – -adâncirea

în foşnetul feciorelnicei – unicei rochii visate:

aceea-a celestei regine – Uimirea

aceea-a veşnicei Izvorâri Amânate

 

…cine mai ştie – cine mai ştie

unde e sânge – unde e glie

unde sunt vise – unde-i chilie

unde sunt valuri – unde-i beţie

unde e viaţa – sorbind curăţie…

unde e cer şi unde-i otravă

unde-i regina cu rima bolnavă…

…cine mai ştie – cine mai ştie

dacă măcar ea-lumina e vie

dacă la patu-i veghez poezie…

cine mai ştie – cine mai ştie…

***

 

3 august 2012                 

 

Topice: Poezii | Comments Off on CÂNDVA

Comentarii închise.