Articole recente

Arhive

Categorii

Instrumente


« | Principal | »

ANTOLOGIA PARADOXISMULUI INTERNAŢIONAL

de Adrian Botez | Octombrie 16, 2012

UN BREVIAR AL ELIBERĂRII DUHULUI: „ANTOLOGIA PARADOXISMULUI INTERNAŢIONAL”, alcătuită de FLORENTIN SMARANDACHE

 

A apărut volumul şapte al Antologiei Paradoxismului Internaţional/SEVENTH INTERNATIONAL ANTHOLOGY ON PARADOXISM – 2012 (The Educational Publisher Inc. 1313 Chesapeake Ave., Columbus, Ohio 43212,USA), antologie realizată de nimeni altul decât de iniţiatorul Mişcării Paradoxiste Internaţionale: FLORENTIN SMARANDACHE.

Deci: Anthologist Florentin SMARANDACHE, Editorial design and processing (USA) Ion URDA, Cover by Ion URDA, after a painting by Florin SCURTU (România).

Contributorii” la aeastă ANTOLOGIE-EVENIMENT EDITORIAL MINDIAL/The contrib ors to this anthology are:

– from Chile: Pablo NERUDA;

– from Germany: Bernd HUTCHENREURTHER;

– from India: B. VENKATESWARA RAO;

– from Israel: Morel ABRAMOVICI;

– from Romania: George ANCA, Marian APOSTOL,

Adrian BOTEZ, Gheorghe BURDUŞEL, Eugen EVU,

Sergiu GĂBUREAC, Dumitru HURUBĂ, Liviu-Florin

JIANU, Ion MARINESCU – PUIU, Mircea MONU,Doru

MOTOC, Janet NICĂ, Gheorghe NICULESCU – URICANI

Octavian PALER, Tudor PĂROIU, Ion PĂTRAŞCU,

Marinela PREOTEASA,Andrei RADU, Puiu RĂDUCAN,

Adriana STOENESCU, Ion URDA;

– from U.S.A.: Tom DEIKER, Greg HALL, Kyle

REVERAL, Wm MEYER, Mary Ellen WALSH, Eric

PIERZCHALA, Peter SPECKER – TWIXT, Florentin

SMARANDACHE

***

Această Carte-Monument/EVENIMENT EDITORIAL MONDIAL conţine (pe lângă un vast Cuprins, aparţinând lui FLORENTIN SMARANDACHE) – şase capitole (şi nenumărate subcapitole!) – dintre care, unele, fie şi numai prin formularea/enunţarea titlului/subtitlului lor, stârnesc un interes (şi un haz subiacent!) deosebit/e:

 

I-DESPRE PARADOXISM (aici cuvântează, teoretizând, întru re-explicarea, graduală şi pe-ndelete, a curentelor/noţiunilor de PARADOXISM – precum şi pe aceea, legată funcţional de prima – de NEUTROSOFIE, printr-un interviu/dialog, între FLORENTIN SMARANDACHE – promotorul curentului PARADOXIST, şi TUDOR PĂROIU – filosoful curentului PARADOXIST: F.S.: “Neutrosofia se bazează pe partea comună a părţilor necomune,

pe faptul că <A> şi <antiA> şi <neutA> au intersecţie nevidă…”): Filozofia modernă şi paradoxismul – Neutrosofiaca reflectare a realităţii neconvenţionale – dialog F.Smarandache-T.Păroiu+ Neutrosophy; apoi, MARINELA PREOTEASA: Cronică la Antologia a VI-a paradoxistă (cf. F.Smarandache: “În cele 231 pagini întâlnim paradoxişti din toate colţurile

lumi, cei mai multi români, doar ai noştri îşi permit să fredoneze pe valurile emigrării: ”Fie pâinea cât de rea,/tot ţi-o fură cineva!”(…)Paradoxismul englezesc, albanez, bengalez condimentează antologia şi de neneglijat este folclorul românesc paradoxist, dacă mai marii ţării ar fi plecat urechea la câte o coasă sau horă, cum dau sfaturi strămoşii, cu umor, din cele mai vechi timpuri, de pe vremea invadării de către romani, mongoli, turci… a liniştii vetrelor şi pădurilor dace, mai târziu române… nu s-ar mai făli pe plaiurile noastre: hoţia, frica şi ruşinea, iar români ar hori cu paradoxuri pe la nunţi şi botezuri numai cumei ştiu”);  EUGEN EVUDespre paradoxism şi neutrosofie („Paradoxul este o caracteristică a scrierilor gnostice”, scrie marele filosof elveţian Carl Gustav Jung – „Imaginea omului şi imaginea lui Dumnezeu”. Irecognoscibilul este mai apreciat (accesibil, n.n.) – decât absenţa echivocului, pentru că absenţa acestuia „sfâşie taina obscurităţii lui şi îl prezintă astfel ca pe ceva cunoscut”. Aceasta este o uzurpare care ispiteşte intelectul uman la hybris, întrucât dă iluzia că ar fi ajuns deja, printr-un act de recunoaştere (adeverire, n.n.) – în posesia misterului transcendent şi că l-ar fi „înţeles”. Aşadar,  paradoxul corespunde unei trepte superioare a intelectului şi redă mai fidel situaţia reală, tocmai pentru că nu reprezintă ceea ce nu poate fi cunoscut, în mod abuziv, drept ceva cunoscut”- sau: “Dacă tu ai cunoaşte suferinţa, ai avea nesuferinţa” este un fragment pur ENUNŢ PARADOXIST atribuit lui Hristos de către „Faptele lui Ioan”. Noul Testament are un stil absolut antitetic-paradoxal, deseori neepurat de paradigma – spiritul Evangheliilor reţinute selective de unii apostoli, reminiscenţe ce sună straniu: „Nu ne duce pe noi în ispită” (Matei, 10, 16). Tatăl iubitor apare aici ca ispititor – diavolesc!, devreme ce ar face aşa ceva cu Fiul Său, dar şi al Omului, n.n.). Sau „Fiţi înţelepţi ca şerpii” (Ioan 10, 34); „Voi sunteţi Dumnezei” (Luca, 6,4)… Paradoxal este şi enunţul „Cine e aproape de mine, e aproape de foc”, sau „Căci nimic nu este ascuns care să nu se vrea a fi descoperit”(Matei, 10, 26)… ş.a. ); DOINA DRĂGUŢPlecarea în literatură; Năstuşnicitelnic);

 

II-PARADOXISMUL PE MAPAMOND (urmând înşiruirea, în ordine strict alfabetică, a acelor scriitori, mai celebri, precum PABLO NERUDA, BERND HUTCHENREURTHER, OCTAVIAN PALER, GEORGE ANCA, EUGEN EVU etc., sau mai obscuri – a căror operă se socoteşte, de către FLORENTIN SMARANDACHE, că ar intra, voluntar sau involuntar, riguros-programatic sau nu, sub zodia PARADOXISMULUI: Pablo NERUDA (Chile); “Dacă va fi să plângi, plângi de bucurie/Dacă va fi să minţi, minte în privinţa vârstei tale/Dacă va fi să înşeli, înşeală-ţi stomacul/Dacă va fi să pierzi, pierde-ţi frica”; Bernd HUTCHENREURTHER (Germania), B. VENKATESWARA RAO (India), Morel ABRAMOVICI (Israel): “Unii rămȃn cu dreptatea, alţii cu cȃştigul. De multe ori oamenii îşi ascund satisfacţia prin masca regretului. Eu nu am timp să-mi pierd timpul”; George ANCA (România): “Maica Domnului te rog/nu mă face inorog/nu mă bate Dumnezeu/la Prislop la Feredeu/toate cele şapte/laude zi noapte”; Marian APOSTOL (România), Adrian BOTEZ (România), Gheorghe BURDUŞEL (România): “Eu dacă-s dac/Am tact şi tac/În parc eu par/O bară-n bar”; Eugen EVU (România): “Tradusă în biblia ortodoxă, dar şi altele, sintagma de „balegă de om”, pentru eventual excremente, dă impresia că el, omul, e o vită. Paradoxal, cei mai mulţi sunt chiar boi, vaci sau juninci…”;  Sergiu GĂBUREAC (România), Dumitru HURUBĂ (România): “Editoriale neutrosofice probabilistic 1) Dan Iosif, Maxime şi cugetări de pe vremea când eram parlamentar PSD, ediţie de lux, cu amănunte. Prefaţa este semnată de un colectiv de muncitori-strungari de la fostul IMGB.. 2) Traian Băsescu, Opere complete, ediţie de autor, Cum am învăţat eu carte… Vol.1: “Când văd vreun dascăl, îmi vine să…etc.- sau: “Ce alegi, şi ce culegi… Eu mă tem – vă spun frumos –/Că la urne, cât e veacul,/Eu votez Iisus Hristos,/Dar îl văd ales pe dracul!… 25 aprilie 2012”; Liviu-Florin JIANU (România), Ion MARINESCU – PUIU (România): “Colac de closet peste pupăză./Jeg curat./Jună bătrână” – sau, ilfpetrovian: “Câte clickuri poate da o clică?! Dacă este “dare pe faţă” de ce nu este şi “dare pe dos”?! “Să răscoleşti o răscoală”, “Cartofi rumeniţi la obraz” etc.; Mircea MONU (România): “Starea de tinereţe : Tinereţea e o stare-n care/Arată omul de ce e-n stare/Chiar şi-atunci cȃnd el “nu are stare”!; Doru MOTOC (România): “Şi ce vreţi voi un paradox mai mare/Decât să vezi un fiu risipitor/Că vine-acasă iar din deportare/Pentru motivul simplu că-i e dor”; Janet NICĂ (România): “Educaţia este VARZĂ. Sănătatea este VARZĂ. Cultura este VARZĂ. Administraţia este VARZĂ. Defilăm în faţa lumii cu hazul de necaz şi cu PRAZUL. Morala nu mai face nici cât o CEAPĂ degerată. Guvernanţii, umflaţi ca DOVLECII, scot din PEPENI un neam cu tradiţii de mămăligă. Partidele politice îşi vînd, unele altora, CASTRAVEŢI la grădinar, iar poporului îi oferă, gratis, GOGONELE”; Gheorghe NICULESCU – URICANI (România): “Am dreptul să fiu drept cu cel nedrept/Şi să nu fiu nedrept cu cel ce-i drept;/Am dreptul permanent de-a exista/Chiar dacă n-am cerut aşa ceva”; Octavian PALER (România): “Paradoxul vremurilor noastre în istorie este că avem clădiri mai mari dar suflete mai mici; autostrăzi mai largi dar minţi mai înguste. Cheltuim mai mult dar avem mai puţin; cumpărăm mai mult dar ne bucurăm mai puţin. Avem case mai mari, dar familii mai mici, avem mai multe accesorii dar mai puţin timp; avem mai multe funcţii dar mai puţină minte, mai multe cunoştinţe dar mai puţină judecată; mai mulţi experţi şi totuşi mai multe probleme, mai multă medicină dar mai puţină sănătate. Bem prea mult, fumăm prea mult, cheltuim prea nesăbuit, râdem prea puţin, conducem prea repede, ne enervăm prea tare, ne culcăm prea târziu, ne sculăm prea obosiţi, citim prea puţin, ne uităm prea mult la televizor şi ne rugăm prea rar. Ne-am multiplicat averile, dar ne-am redus valorile. Vorbim prea mult, iubim prea rar şi urâm prea des. Am învăţat cum să ne câştigăm existenţa dar nu cum să ne facem o viaţă, am adăugat ani vieţii şi nu viaţă anilor. Am ajuns până pe lună şi înapoi dar avem probleme când trebuie să traversăm strada să facem cunoştinţă cu un vecin. Am cucerit spaţiul cosmic dar nu şi pe cel interior. Am făcut lucruri mai mari dar nu mai bune…”; Tudor PĂROIU (România): “Aşa de târziu pentru ziua de ieri/şi-atât de devreme/pentru ziua de mâine/nu ştiu ce-aş putea să spun/cât încă mai rîd/cât încă mai plâng/cât încă mai sunt./(mereu voi fi şi nu voi fi în acelaşi timp)”; Ion PĂTRAŞCU (România), Marinela PREOTEASA (România): “La Palat prin spate intră Stăpânii şi invitaţii./Iar prin faţă…/doar rataţii!/Un pitic, pe-o `naltă scară,/a ajuns viteaz o seară: /prin minciuni şi incantaţii,/a crescut … da-n alte spaţii!”; Andrei RADU (România): “„DII, PARPĂL”era o formație de muzică pop locală, de la noi, de la țară, formată din calul Parpăl, o căruță și un căruțaș, acesta din urmă purtând și titlul oficial de „șef de atelaj”. Ei cântau pe la nunți, botezuri și…scandaluri publice. Au emigrat, clandestin, în Apus și acolo se numesc „DEEP PURPLE”!”; Puiu RĂDUCAN (România): “Iubito, de vrei/s-o ducem bine/şi să nu ne prindă/tristeţea de mucegai,/când vorbeşti cu mine să taci…”; Adriana STOENESCU (România), Ion URDĂ (România): “1. PDL se va autodelapida pedalînd pe-ndelete pe lepedeul lepădăturilor lapidare, lepădîndu-se de lepidoptere şi lipitori lipiţani şi toxine lipide.”; Tom DEIKER (SUA), Greg HALL (SUA), Wm MEYER (SUA), Kyle REVERAL (SUA), Mary Ellen WALSH (SUA), Eric PIERZCHALA (SUA), Florentin SMARANDACHE (SUA):   “1Există reguli şi la excepţii. 2-Mie-mi plac fetele urâte (fiindcă cele frumoase m-ar înşela cu alţii)! 3-Aș  vrea să merg în iad, deoarece în rai am impresia că-i teribil de plictisitor şi monoton… Doresc pe cineva care să mă iubească pentru defectele mele, nu pentru calități”; Peter SPECKER – TWIXT (SUA).

 

III- ZICERI PARADOXISTE, ale:

-Acad. Grigore Constantin MOISIL – paradoxist avant la lettre: “O teoremă e o scrisoare de dragoste către un necunoscut, către acela care îi prinde nu numai înţelesul, ci şi toate subînţelesurile. Ştiinţa se răzbună ca o femeie: nu când o ataci, ci când o neglijezi…Ce este un pesimist? Un optimist bine informat. Nu e de părerea ta cel ce te aprobă, ci cel ce te imită.Marele regret al vieţii mele este de a nu fi avut nici unul. Nu există inimă mai mare pe lume, decât inima care ştie să ierte!” ;

-din sau dintre: Axiomele paradoxiste ale secolului XXI : Psihiatrul mi-a zis că sunt nebun. I-am zis că am nevoie şi de o a doua opinie. Mi-a zis că sunt şi urât” (…ce doriţi mai mult, pentru a vă reveni cheful de viaţă?) –  respectiv:

Aforismele săltăreţe cu imagini… şugubeţe (Cu dragostea omori timpul, cu timpul omori dragostea”),

Anunţuri paradoxiste româneşti autentice (… “1-Nu primim buteliile clienţilor care explodează. 2-Eşti analfabet? Scrie-ne azi şi te ajutăm pe gratis. 3-Service Auto. Ridicăm şi livrăm maşina gratuit. Dacă ne încerci o dată, nu mai pleci în altă parte” –  şi

Aforismele cinicului (proverbe ruseşti) – cinic-daniilharms-iene, de-a binelea (înafară de eleganţa antică!): “1-Nu poţi îngenunchea un popor deprins să se târâie. 2-Nu-i greu să ademeneşti soţia altuia. Greu e să i-o dai înapoi. 3-Prietenia care nu cunoaşte hotare se cheamă expansiune”;

-Paradoxismele… de autor: “Am ajuns în America pentru că m-a trimis nevasta după cartofi. (Cristofor Columb). Forma mea de protest este demonstraţia. (Pitagora); “involuntariatele” paradoxiste “mortale”, din cadrul Bacalaureatului 2009… – după citirea cărora ori te vindeci, pe vecie, de pesimism, ori nimereşti la morgă, în urma unui atac cerebral (depinde de…profesie!): “Inima este cel mai important organ genital al omului. Cu ajutorul câinelui Vitoria Lipan şi-a găsit foarte repede zăcămintele soţului”…etc. etc. etc.

…Motto-ul acestui redutabil capitol este… “nec plus ultra”:

Pe frontispiciul celui mai mare spital de nebuni din lume, aflat la Lisabona, „marele nostru balamuc” cum îl numesc portughezii, scrie cu litere mari: NU TOŢI CARE SUNT AICI  SUNT BOLNAVI ŞI NU TOŢI CARE SUNTAFARĂ, ÎN LIBERTATE, SUNT SĂNĂTOŞI.

Cules de Ion Măldărescu…!!!”  Excepţional (de adevărat!).

 

IV – FOLCLOR PARADOXIST: Nu mai emigrez din România; Declaraţie de avere în vremuri de criză; La Băse vine un arab; Cele 7 minuni ale comunismului (“CELE 7 MINUNI ALE COMUNISMULUI : 1. Toţi aveau de lucru 2. Deşi toţi aveau de lucru, nimeni nu muncea 3. Deşi nimeni nu muncea, planul se făcea 4. Deşi planul se făcea, nimic nu se găsea 5. Deşi nimic nu se găsea, toţi aveau 6. Deşi aveau, toţi furau 7. Deşi toţi furau… nimic nu lipsea! De ce nu ne-o fi plăcut?);  Abordări contradictorii; Analiză literară paradoxistă a basmului românesc; Paradoxul grijilor; Ţara pe uliţă; Negrul negru şi Albul curcubeu; Paradoxişti din fragedă pruncie…; Şi dacă…; Dacă; Mama lui Ştefan cel… Bugetar Cinstit; Definiţia democraţiei; Marea dilemă: Nevasta versus Amanta; Tocană pedelistă cu ciolan à la Băse; Zâmbiţi, vă rog!; Despre proşti şi prostie; Întrebări (cu răspunsuri) paradoxiste (“1. O broască fără carapace este fără locuinţă sau dezbrăcată?… Răspuns: În primul rând e moartă. Pe urmă… depinde de orientarea sexuală… 2. Unde găseşti un câine fără picioare? Răspuns: Unde l-ai lasat! 3. Unde au femeile părul negru şi creţ? Răspuns: În Africa!”); Banc; Gândire nepartizană; Glume paradoxiste; Paradoxismele iubirii;  Gol – goală – goluri – goale; Bancuri noi… la modă (“Propuneri de imn naţional: Descurcă-te, române… – şi: De-aş mai duce-o pân-la toamnă…”); Început de an şcolar în Franţa; Anul Caragialescu – Epistola apocrifă către  Jenoh ot Hunyadivajda Eisenmarkt; Cu ochii pe ei! (paradoxtiri); Para-doxa educaţiei (“Femeia este o fiinţă, pe care Dumnezeu a lăsat-o pe pămînt după chipul şi asemănarea lui, deşi toţi o preferă după chipul şi asemănarea lui Pamela Anderson Compunere liberă despre FEMEIE a elevului Gigel din clasa a VII-a”); Trecut şi prezent;  Paradoxurile celei mai democratice justiţii; Paradoxuri multilinguale, umor românios; Folclor nou: Nunta copilei; Două lucruri extrem de dificil de realizat;  Prudenţa evită accidentele (poveste în hieroglife); Sexul: muncă sau plăcere?…

 

V-PARADOXURILE VIEŢII: Efectele încălzirii globale; Un alt efect al “încălzirii” în atmosfera politică a României; Noi limitatoare de viteză în Canada; Welcome to the 23th Century; Noul vehicul pentru vârstnici; Parada paradoxistă; Paradoxism de şantier; Paradoxismul dosarelor securiste; Reclame din perioada ailaltă; Paradoxismul sindicatelor japoneze; Five pearls of Scotish wisdom.

 

VI- IMAGINI PARADOXISTE: Situaţii paradoxiste; Imagini compozite paradoxiste; Inventivitate paradoxistă; O poză antologică…; Unghiuri foto paradoxiste; Realităţi paradoxiste; Probă de imaginaţie; Unde s-a născut Bulă…; Was ist das? TIR-uri nemţeşti… Vin sau se duc?…; … de intrat cu capul în zid (pictură 3D de John Pugh); … şi replici aşijderea.

 

Imaginile foto sunt, unele dintre ele, cvasi-geniale…!

 

Să nu ne luăm exclusiv după titluri, însă: chiar dacă pare că este reflectată doar situaţia exploziv-paradoxistă din România funambulesco-băsistă – realităţile mondiale/globaliste “transcend” acest regionalism valah, aparent îngust – …în realitate, prin regimul  alfredjarry-escului “UBU ROI”, de la Bucureşti –  deosebit de fertil-paradoxiste, teribil de cinice, groteşti şi virulent-sarcastice…!

…Şi, totuşi, Motto-ul din Petre Ţuţea (din fruntea capitolului I): Limba română are toate premisele valorice pentru a deveni o limbă universală, dar nu ştiu dacă e posibil acest marş istoric. Dacă am fi fost un popor cuceritor… Ceea ce ne lipseşte este îndrăzneala… Petre TUŢEA” – este folosit, de către Maestrul FLORENTIN SMARANDACHE,  tot pe post de paradox:  “marşul istoric” al “limbii române ca limbă universală” a pornit chiar prin acest curent PARADOXIST – curent năucitor, violent-contradictoriu (de cele mai multe ori!), dar atât de pitoresc şi eliberator de gravitaţie a Vieţii Terestre, ca Imensă Puşcărie! – prin acest curent atât de specific ontologiei româneşti modern-contemporane, prin acest curent specific, parcă, Tărâmului Românesc (tărâm din care sunt exhibaţi/dezgropaţi/ÎNVIAŢI spre Mântuire Spirituală, “ÎNAINTAŞII BURLESCULUI ŞI GROTESCULUI VALAH”: BULĂ şi GEORGEL!), dar prin “marşul” căruia sunt trezite, spre libertate şi viaţă emancipată de stres, şi celelalte Neamuri Terestre! – încât…tocmai ÎNDRĂZNEALA a devenit dimensiunea specificului valah (cel puţin în cultură!), tot aşa cum s-au întâmplat lucrurile (şi…”lucrările”, autohtone şi europene!), în epoca interbelică, în care avangardismele îşi descopereau (uimite, ba chiar scandalizate!) sorgintea, în scriitori valahi sau de origine valahă!

 

…Mărturisesc, spăşit, că am cam mârâit (binişor!), atunci când mi s-a vorbit despre şi mi s-au etalat creaţiile paradoxiste (prin exemplificări internetistice!). Poate că voi fi avut eu “introdus” vreun “supozitor moral” sâcâitor – sau creaţiile respective (internetistico-virtuale!) nu m-au convins, din punct de vedere estetic (ştiţi, eu sunt de un estetism turbat!). Dar, citind, printre talazurile şi fulgerele de inteligenţă (amară, dar cathartică!) ale Antologiei lui FLORENTIN SMARADACHE, trebuie să mărturisesc că mi-a venit o idee (săraca singuratică!): nu cumva tocmai PARADOXISMUL va fi fiind soluţia moral-spirituală a libertăţii paradisiace (căutate şi regăsite!), nu cumva PARADOXISMULUI îi este dat să ne ofere ce nu (mai) avem (de mult!), şi de lipsa căreia ne tot frăsuiam şi olicăiam, din minut în minut, anii şi lunile astea: LIBERTATEA FURLUATĂ (pe căi politice, mondialist-parşive)?! Nu cumva PARADOXISMUL este adevărata Faţă a Lui HRISTOS, care ne îndeamnă să ne eliberăm de grijile artificiale! – … autentice bombe auto-amorsate, de conştiinţa/mintea noastră sucită/pervertită de către versatilii “psihologi/Psihologie”! De mintea noastră, dar stimulat (amorsajul bombei) de către duşmanii dublu-milenari (sau, poate, eterni!) ai ADEVĂRATULUI HRISTOS: “Nu puteţi să slujiţi lui Dumnezeu şi lui mamona.De aceea zic vouă: Nu vă îngrijiţi pentru viaţa voastră ce veţi mânca, nici pentru trupul vostru cu ce vă veţi îmbrăca; au nu este viaţa mai mult decât hrană şi trupul decât îmbrăcămintea ? Priviti la păsările cerului, că nu seamănă, nici nu seceră, nici nu adună în jitniţe, şi Tatăl vostru Cel ceresc le hrăneşte. Oare nu sunteţi voi cu mult mai presus decât ele? Şi cine dintre voi, îngrijindu-se, poate să adauge staturii sale un cot ? Iar de îmbrăcăminte de ce va îngrijiţi ? Luaţi seama la crinii câmpului cum cresc: nu se ostenesc, nici nu torc. Şi vă spun vouă că nici Solomon, în toată mărirea lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre aceştia. Iar dacă iarba câmpului, care astăzi este şi mâine se aruncă în cuptor, Dumnezeu astfel o îmbracă, oare nu cu mult mai mult pe voi, puţin credincioşilor? Deci, nu duceţi grijă, spunând: Ce vom mânca, ori ce vom bea, ori cu ce ne vom îmbrăca? Că după  toate acestea se străduiesc păgânii; ştie doar Tatăl vostru Cel ceresc că aveţi nevoie de ele. Căutaţi mai întâi ÎMPĂRĂŢIA LUI DUMNEZEU şi dreptatea Lui şi toate acestea se vor adăuga vouă” Matei 6, 22-33.

 

Orice s-ar spune, această autentică eliberare, de societatea mamonică, de fabrica ei de griji şi de terori perverse şi asasine – se află tocmai în miezul PARADOXISMULUI. Preoţii creştini (cei…”nepârâţi”!) ar trebui să poarte Antologia Paradoxismului Internaţional,  a lui FLORENTIN SMARANDACHE, ca pe o variantă, perfect hristică, a BREVIARULUI…Aici, între paginile ei (surprinzând, aparent, EFEMERUL zâmbetului uman, DAR DESCĂTUŞAT DE ORICE FARISEISM!), este atâta zvon înalt de Poezie HRISTICĂ (de o seninătate şi veselie cuviincioase, deşi tare şoltice, aşa cum numai Sfinţii Apostolii şi, mai pe urmă, Sfântul Francisc – au arătat Lumii!)…sunt şi zboruri de păsări ale Cerului, încântate-descântate de viziunea Paradisului…, dar sunt şi mândri crini, cu straie de Duh, cum nici Solomon, în toată mărirea lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre aceştia!” Îi spuneam, zilele acestea, unui amic: “Antologia dlui Smarandache este <<de tot hazul>> – ŞI, TOCMAI DE ACEEA, ESTE O LUCRARE TERIBIL DE SERIOASĂ!”

…Chiar dacă, pe ici, pe colo, vorbele sunt mai apăsate! În definitiv, Hristos NUMAI cu vorbe apăsate (MULT mai apăsate, decât nevinovatele glume, eliberatoare de gravitaţie, din cartea ce-mi stă în faţă, cuminte, pe masă…!), le grăia celor nedrepţi şi cu fariseice “aere”…şi prin vorbe apăsate le “fâsâia” deşertele “aere”, revelând/re-educând omenia din ei!

…Dacă va avea pe cine re-educa, şi cui revela…Asta este şi problema, specific românească, pentru viitorul eficienţei mental-spirituale a Antologiei lui FLORENTIN SMARANDACHE, prin incendiile şi fumul dens ale acestei lumi, care nu mai îngăduie celor mari şi tari, un obiect fără de care nu se pot vindeca, fără de care orişice  Logos sună a clopot funebru: OGLINDA.

…Dar voi, “puţin credincioşilor”, nu purtaţi voi grija sorţii acestei cărţi, cu totul speciale! “Ştie doar Tatăl vostru Cel ceresc”, mai bine şi lămurit, decât oricare dintre noi, încotro va fi calea de folos şi de rost, a Antologiei Paradoxismului Internaţional, făurită de Maestrul FLORENTIN SMARANDACHE…! Voi doar citiţi, gândiţi, râdeţi, cu  senin al chipului şi al Duhului, de strâmbii sufletului şi de nemernicia grotescă, din omul terestru, atât de “grăbit şi fandosito-încruntat”, spre toate crevasele, prăpăstiile şi hăurile lumii de jos… –  suspinaţi, încet şi oftat, de neputinţele sale… (asta, dacă nu cumva aţi aflat modalităţi de a-l opri şi de a-i readuce linişte      “de sus” şi RÂSUL CEL ÎNDREPTĂTOR ŞI FĂRĂ DE NICIO RĂUTATE, înapoi, în sufletul său zdrenţuit!) – …iar, în rest, toate cele de folos şi drepte, El “le va adăuga vouă”!

 

                                                                                      

 

 

 

 

 

Topice: Recenzii | Comments Off on ANTOLOGIA PARADOXISMULUI INTERNAŢIONAL

Comentarii închise.