Articole recente

Arhive

Categorii

Instrumente


« | Principal | »

FLORILE RECUNOŞTINŢEI PENTRU EROII PATRIEI

de Elena Trifan | Iulie 4, 2013

DSCF4067 (1)DSCF4008 (3)

Joi, 13 VI 2013, la Şcoala Gimnazială „Elena Doamna” a fost sărbătorită Ziua Eroilor de către elevii claselor V-VIII coordonaţi de către prof.dr. Elena Trifan şi prof. Mihaela Costache.

La activitate a fost invitat domnul colonel (rtr.) Constantin Chiper, preşedintele Asociaţiei „Cultul Eroilor” Prahova.

Doamna profesoară  Mihaela Costache a rostit o alocuţiune în care a definit noţiunea de erou, a evidenţiat faptele de vitejie săvârşite de români în marile războaie şi a făcut recomandarea de a fi respectată memoria tuturor celor care s-au jertfit pe câmpurile de luptă: 

„Mai ştie cineva ce sunt eroii?  Bătrânii ar spune că eroi sunt cei care au luptat, care au căzut acoperiţi de glorie pe câmpul de luptă. Pentru ce au luptat ei, pentru ce au murit ei? Pentru ca nouă să ne fie mai bine. Dar binele, ca şi timpul şi fericirea este relativ. Eroii nu mai sunt printre noi, dar amintirea lor a rămas scrisă pe o piatră comemorativă undeva lângă o şcoală sau o biserică. Noi trăim într-o lume egoistă şi a vorbi despre eroi este un soi de blasfemie. La ce bun să le dedicăm cuvinte mari când noi am uitat să întindem mâna pentru a-l ridica pe cel căzut, am uitat ce e bunătatea şi iertarea?

Ţara noastră a pierdut un număr mare de eroi pe câmpurile de luptă la Plevna, Smârdan, Rahova, Mărăşeşti, Oituz, cât şi la Codul Donului, Stepa Calmucă, Munţii Tatra etc.

Vitejia lor, eroismul lor şi spiritul lor de sacrificiu au rămas înscrise în registrele istorice şi în Decretele Regale prin care au fost decoraţi.

Dacă vorbim despre eroi trebuie avute în vedere faptele de arme săvârşite de către înaintaşi în trecutul poporului nostru, aşezat de milenii pe un teritoriu situat la răscrucea drumurilor aflate între Europa şi Asia.

Niciodată pe aceste drumuri nu a venit cineva din afara graniţelor care să aibă gânduri paşnice.

Au venit popoare cu dorinţa de a ne cotropi şi subjuga, însă ne-am apărat cu preţul vieţii a mii de români pământul străbun şi identitatea naţională.

Am participat ca beligeranţi în cele trei mari războaie din secolele XIX-XX; am făcut-o numai pentru a cuceri ce ni s-a luat prin forţă: Independenţa de Stat – 1877, Întregirea Neamului la 1916-1918, Reîntregirea Ţării după ciuntirea teritoriului naţional prin Pactul Ribbentrop-Molotov şi a anexării Basarabiei şi Nordului Bucovinei la URSS de către Stalin prin Ultimatumul impus în iunie 1940.

Acestea au fost idealurile pentru care poporul român şi-a jertfit mii de fii pe câmpurile de luptă pentru apărarea gliei strămoşeşti, pentru unitate naţională şi neatârnare.

Datoria noastră şi a celor ce vin este sacră: cinstirea eroilor neamului, cinstirea faptelor lor de vitejie, cinstirea tuturor celor care s-au întors plini de glorie şi care peste ani au plecat în eternitate ca nişte necunoscuţi.”

Domnul colonel Constantin Chiper a prezentat un istoric al societăţilor, revistelor şi monumentelor care au ca obiect  evidenţiera faptelor eroilor şi exprimarea respectului faţă de aceştia:

„Eroii patriei noastre erau comemoraţi până în anul 1920 în bisericile de rit ortodox, greco-catolic, romano-catolic şi protestant.

Din iniţiativa Ministerului de Război şi a Bisericii Ortodoxe Române la data de 12 septembrie 1919 s-a înfiinţat „Societatea Mormintele Eroilor căzuţi în Războiul nostru cel Mare”, având preşedinte de onoare pe regina Maria şi preşedinte executiv pe Miron Cristea, episcop de Caransebeş, mitropolit primat şi patriarh al Bisericii Ortodoxe Române din anul 1925.

La propunerea Comitetului SME, Guvernul României a aprobat sărbătorirea Zilei Eroilor, începând din anul 1920, în ziua când se sărbătorea Înălţarea Domnului nostru Iisus Hristos.

În anul 1927 Societatea Mormintele Eroilor şi-a schimbat denumirea în Societatea „Cultul Eroilor”, iar în anul 1940 s-a adăugat în titulatura sa numele reginei Maria devenind Aşezământul „Regina Maria pentru Cultul Eroilor”. Aceste  organisme au contribuit la realizarea a 14 mausolee şi 106 cimitire ale eroilor, adunâdnu-se osemintele străbunicilor şi bunicilor noştri căzuţi în Primul Război Mondial (1916-1919) şi al Doilea Război Mondial (1941-1945); s-au construit monumente ale eroilor în oraşe şi în localităţi rurale. Organul de presă al acestor organisme a fost „România Eroică.”

Aşezământul „Regina Maria” a fost desfiinţat pe 29 mai 1948. În anul 1990 s-a înfinţat Comitetul pentru Repararea şi Întreţinerea Cimitirelor şi Monumentelor Eroilor, transformat în anul 1997 în Asociaţia Naţională „Cultul Eroilor”. Din 1995 s-a revenit la tradiţia de sărbătorire a Eroilor  în Ziua Înălţării Domnului Iisus Hristos. De asemenea din 1997 se reeditează revista „România eroică.”

Elevii pregătiţi de profesor Elena Trifan au recitat poezia „Rugămintea din urmă” de George Coşbuc şi au dramatizat poeziile „Sergentul” de Vasile Alecsandri şi „Trei Doamne şi toţi trei” de George Coşbuc.

Profesor Elena Trifan a recitat poezia „Lacrimile speranţei”, creaţie proprie,  dedicată bunicii ei Maria şi fiului acesteia Dumitru Ene din localitatea Parepa, judeţul Prahova, mort la vârsta de 21 de ani în luptele de la Cotul Donului: „Vărsase lacrimi neîncetat/Şi-l aştepta pe Mitu-al ei de la arat/Sau de la vreo fată dintr-un sat./Un croncănit de pasăre la geam/Îi tot şoptea că e-n zadar,/Un stol de păsări de metal/S-au repezit la trupu-i prea firav/Şi l-au străpuns ca un pumnal./Orice-i spunea era-n zadar,/Fiindcă era convinsă că e viu/Şi poate-are nevastă şi copii./Citea în cărţi, striga la cer,/Se războia c-un Univers/Ce nu-i păsa de Mitu-al ei,/Plecat devreme dintre ei./Când înspre ceruri s-a tot dus/L-o fi găsit cu un surâs/Pe cel răpus de gloanţe şi de ploi,/Pe cel cu ochii scoşi de ciori,/Pe cel lăsat să zacă însetat/Pe-un câmp pe care-a alergat/Spre glorie sau spre păcat./”

Elevii de la Şcoala Gimnazială „Elena Doamna” au realizat o expoziţie cu desene proprii care prezintă aspecte din luptele purtate de poporul român de-a lungul timpului şi fotografii ale unor monumente ale eroilor.

După aceea ne-am deplasat cu toţii la Cimitirul Eroilor din Ploieşti unde a avut loc o activitate de comemorare a eroilor  prahoveni.

Fanfara a intonat cântce patriotice, un sobor de preoţi a oficiat o slujbă de pomenire a eroilor, au fost rostite alocuţiuni în memoria celor căzuţi pe câmpul de luptă, au fost depuse coroane de flori şi dat onorul militar.

Felul în care a fost comemorată Ziua Eroilor la Ploieşti demonstrează faptul că România încă mai are oameni care ştiu ce este iubirea de patrie şi respectul pentru valori.

Prof.dr. Elena Trifan

 

 

 

Topice: Reportaje | Comments Off on FLORILE RECUNOŞTINŢEI PENTRU EROII PATRIEI

Comentarii închise.