Articole recente

Arhive

Categorii

Instrumente


« | Principal | »

FLORILE DE LILIAC

de Adrian Botez | Iunie 18, 2014

candele de liliac – îmbuibări de flori
ard episcopal văpăi – violeţii nori
abia moţăie salut când vântoase trec
numai soarelui-i zâmbesc: vremii nu se plec’

cu atâta boierie tufe se sumeţ
umilind pe câte-un înger – sărman cântăreţ
asta-i lumea – ăsta-i preţul vieţilor ce curg
unora nu le ajunge un singur amurg

oamenii-şi caută norocul în mareea florii
dar în ceruri e tăcere – se aprind păstorii:
verii cosmici – preaţâfnoşii – călători în stele!

…urci cobori sau bei miresme – nimeni nu te-ntreabă
rămâi pururi singuratic – altfel decât ele
tragi nădejdi: măcar Hristosul să-ţi afle vreo treabă…
***

ÎN LOC DE SMARALD

pribegind prin crânguri de mătăsuri verzi
miresmat de vânturi rourat de lună
nu te temi regatul în priviri să-l pierzi:
cânţi zânelor rele ce-ţi şopti cea bună

zboară-atâţia îngeri – păsări prorocesc
în perfecte-armònii – Dumnezeu falsează:
arabesc de dansuri ielele-nserează
miez de-apoteoze prinţii părăsesc

toţi suntem copacii copleşiţi de lire
toţi ne naştem astăzi dincolo de fire
fără zi ori noapte – fără nimicire

în loc de Smaraldul – Sacrele Safire
…de atâta cântec aştrii se îmbată
se încurcă-n zodii Lebădă Curată
***

CÂNTEC POETO-CAVALERESC

să fii vie – să fii artă
să nu intri-n nicio soartă
să nu mai baţi pe la poartă:
declinând în Trandafiri
să încerci şi măşti – şi firi

m-am născut şi-am stârnit mume
sughiţând s-a scris o lume
marea s-a-nghiţit în spume:
nu e lună – nu e soare
e lacrimă şi dogoare

nu mă-nvaţă nimeni carte
Dumnezeu plânge-ntr-o parte
biet maestru – biete arte:
dar în partea dinspre mine
vine somnul şi e bine

cartea morţii am şters toată
s-a stârnit în aştri zloată
sihaştri în vis s-arată:
sus în Turla Empireu
cântă cucul cântec greu

cavaleri – aici veniţi
poeţi rari şi miri smeriţi
fiţi răniţi şi fiţi cumpliţi:
slovele-n stihuri s-au şters
rămâne Ultimul Vers

ning luminile-vocale
şi e frig în catedrale
iată munţi fără de vale:
nălucesc consoane-n iarnă
ce a fost – acum se farmă

şi deasupra de potire
şopoteşte noua fire
serafi se-opresc să se mire:
Duh de Sânge Luminat
magi spre Nord s-au închinat
***

APUS DE SOARE

Marele Egiptean – scăldat de
glorii – ovaţionat de subtile
lumini – trece cotropitor
un hotar devenit
inutil
***

Topice: Poezii | Comments Off on FLORILE DE LILIAC

Comentarii închise.