Articole recente

Arhive

Categorii

Instrumente


« | Principal | »

MONOCROMATICĂ

de Elena Trifan | Octombrie 14, 2014

DSCF4045Ochiul stă să nu adoarmă
Printre sfere strălucind,
În culori de alb şi soare
Şi-n albastru vieţuind.

Sferele se luminează
Pe un cer albastru pur,
Reflectând lumina lunii
Pân’ la marea de azur.

Cercurile se afundă
În vârtej de-albastru pur,
Sorbind raza de lumină
Răsărită din azur.

Geana cerului coboară
Peste ochiul de azur,
Silueta se-nfăşoară
În albastrul cel mai pur.

Gândurile se adapă
Din al cerului azur,
Marea vieţii se-nfioară
De albastrul dimprejur.

FUZIUNE COSMICĂ

Să mă cufund în lumea siderală
Şi-n plopul cel de soare plin,
Să mă cufund în aurora boreală
Şi-n gândurile cerului senin.

Să-mi spânzur frica de urât,
Să mă cufund în Trupul Sfânt.
Să-mi caut dorul de la soare
Şi ticăitul lumii în izvoare.

Să fiu mereu de soare mai aproape,
Să scriu de luna despuiată de păcate,
Să mă cufund în marea cerului senină,
Să gust din taina dătătoare de lumină.

Să fiu a stelelor surată,
Să mângâi ceru-n plină noapte.
Şi-n ochiul cel albastru şi senin
Să sorb lumina scrisă-n galaxii.

Să izvorăsc din stelele fecioare
Să mă hrănesc cu-albastru de cicoare,
Să fiu lumină surâzândă,
Pe marea vieţii să aduc izbândă.

Elena Trifan

Topice: Poezii | Comments Off on MONOCROMATICĂ

Comentarii închise.