Articole recente

Arhive

Categorii

Instrumente


« | Principal | »

LEONIDA SECREŢEANU (1914-1978)

de Constantin Dobrescu | Mai 4, 2015

Poetul Leonida Secreţeanu s-a născut la 11 octombrie 1914 în satul Bărăitaru pendinte de comuna Drăgăneşti, unde a şi urmat cursurile şcolii primare, după care se înscrie la Şcoala Comercială în 1932 şi apoi la liceul “Sfinţii Petru şi Pavel” din Ploieşti. După finalizarea studiilor secundare s-a înscris la facultatea de litere şi filozofie, urmând în paralel şi facultatea de ştiinţe juridice a Universităţii Bucureşti pe care le finalizează în anul 1946. Soția sa Smaranda a fost învățătoare în comuna Bărăitaru și la 27 octombrie 1939 a depus jurământul de credință Regelui Carol al II-lea în fața revizorului școlar P. Cucu la sediul Asociației Învățătorilor prahoveni. La vârsta de numai 28 de ani îi apare volumul “Cneaz peste furtuni” închinat eroismului ofiţerilor, subofiţerilor şi soldaţilor din Regimentul 32 Mircea, care au luptat şi s-au jertfit în războiul sfânt pentru cruce şi dreptate contra bolşevismului.

 

Leonida Secreţeanu a luptat şi el în acest război ca sublocotenent al Regimentului 32 Mircea, fiind grav rănit în zona Dalnicului. Încă din anul 1932 poetul a colaborat la numeroase reviste şi ziare locale şi din ţară ca “Răsărit de soare”, “Flacăra”, “Aurora”, “Boabe de rubin” (apărută în mai 1935 şi al cărui director era chiar poetul), “Munca personală”, “Curierul Liceului «Sfinţii Petru şi Pavel»”, “Prahova literară”, “Vremea”, “Prahova noastră”, “Santinela”, “Viaţa literară”, “Basarabia literară”, “Tribuna”, “Păcală”, “Epigrama”, “Veselia”, “Gluma” etc. În anul 1934, Leonida Secreţeanu a publicat şi volumul de versuri “Fântâni arteziene”. De asemenea, Leonida Secrețeanu a fost redactor al ziarului „Dreptatea României” organ de luptă națională al generației mișcării studențești prahovene, care apărea la Ploiești din anul 1934.

 

Scriitorul Ionel Tudosie, redactorul şef al revistei “Prahova” anunţa în avanpremieră cititorii revistei că “am citit paginile în manuscris şi am rămas impresionat de frumuseţea lor.”Ionel Tudosie era încredinţat că acest volum “va consacra un mare poet de mâine” şi publica în paginile revistei pe care o conducea poezia “Omul” care face parte din volum. Cu ocazia inaugurării bustului lui I.L. Caragiale la Ploiești, în ziua de 10 noiembrie 1935, care este de fapt primul bust al dramaturgului ridicat în țară, la care au participat C. Rădulescu-Motru, actorii Iancu Brezeanu, Maria Filotti, Liviu Rebreanu, Mihail Sorbu, Petru Comarnescu, Ecaterina Logadi, fiica dramaturgului, I.A. Bassarabescu, Stoica Teodorescu, Radu Cosmin etc. Cu această ocazie, elevul Leonida Secrețeanu din clasa a VIII-a de la Liceul „Sfinții Petru și Pavel” a recitat o odă închinată memoriei lui Caragiale. De menționat că Leonida Secrețeanu a scris și piese de teatru ca „Învierea” (1939) și „Conștiința” – dramă (1935) care vor fi reprezentate pe scena Teatrului Ligii Culturale.

 

Până în anul 1942 Leonida Secreţeanu a publicat cinci cărţi. Astfel, în anul 1938 volumul de versuri “Boema” şi volumul “Epigrame”, în anul 1941 volumul “Pasenţe bachice”, iar în anul 1942 în “vreme ce se zvârcolea în spital, rănit în războiul actual, din care cauză a rămas invalid” îi apare în colecţia “Universul literar” volumul “Cneaz peste furtună”, care s-a bucurat de numeroase recenzii favorabile publicate în reviste de prestigiu şi semnate de condee consacrate ale culturii naţionale. De menţionat că pentru volumul de poeme, Boema (1938), Leonida Secreţeanu primeşte premiul Societăţii Scriitorilor Români.

 

Astfel, Mihai Niculescu scria în “Universul Literar” că volumul “Cneaz peste furtuni” cuprinde poezie de război care reprezintă elementul forte al liricii sale, iar Ion Frunzeti scria în “Universul” că Leonida Secreţeanu este “cneaz peste sufletele prin varietatea şi profunzimea mijloacelor pe care le stăpâneşte”. Tot despre eroismul soldaților Regimentului 32 Mircea în războiul antibolșevic, vorbesc și versurile poetului adunate în volumul „Marele salt”, publicat în 1943.

 

În toamna anului 1942 a tipărit un nou volum de poezii de război intitulat “Iureş” precum şi un volum de nuvele şi schiţe umoristice intitulat sugestiv “Fete este destule”.

 

În anul 1942 este numit şef al Inspectoratului “Muncă şi lumină” din Prahova, contribuind la ridicarea culturală şi a concepţiei noi despre muncă şi de viaţă a muncitorului prahovean. În marea sa calitate oficială, poetul a inițiat „sărbătorirea unui an de la intrarea țării în războiul contra bolșevismului”.

 

Pentru ridicarea nivelului cultural al muncitorilor a organizat patru spectacole de teatru cu piesa „Icoane ostășești” interpretată de actorii echipei mobile „Muncă și lumină” București, iar pentru răniți și pentru ostași a organizat două spectacole gratuite, unul la spitalul „Crucii Roșii” din Ploiești și altul la teatrul „Odeon”. Paralel cu această acțiune, poetul a pus la dispoziția muncitorilor 1300 de bilete săptămânal cu preț redus la fiecare cinematograf din PLOIEȘTI și județ, iar la ordinul său Caravana cinematografică a plasat un număr de 19.000 de bilete în 17 comune prahovene. Deasemenea a înființat pe lângă toate secțiile M.L., biblioteci „care stau la dispoziția muncitorilor și care conțin între 100 și 70 de volume fiecare”. În cantinele muncitorești a instalat aparate de radio.

 

Leonida Secrețeanu a inițiat ca pe lângă Camera de Muncă înființarea unui „Muzeu tehnic” în care erau expuse „lucrări artistice, în miniatură, executate de meșteșugarii prahoveni”. În calitatea sa oficială poetul a inițiat ca în sălile de festivități ale întreprinderilor din petrol să se amenajeze COLȚUL EROILOR „cu candele, icoane și fotografiile eroilor din întreprinderea respectivă”.

 

Una din cele mai importante inițiative promovate de Leonida Secrețeanu a fost înființarea ASOCIAȚIILOR de ajutor reciproc pentru cazuri de boală și deces. De asemenea, a inițiat organizarea de ȘCOLI pentru formarea muncitorilor la care a predat chiar el însuși, unde ANALFABEȚII erau învățați să citească și să scrie. În luna octombrie 1942 poetul participă la solemnitatea de deschidere a Cursului Profesional de Ucenici, care funcționa la Școala primară de băieți nr.5 din Str. Romană nr. 76. La serbarea cu caracter cultural din 6 iulie 1942 de la Schela MORENI A SOCIETĂȚII „CREDITUL MINIER” a participat și Leonida Secrețeanu. Cu această ocazie s-a prezentat și piesa de teatru „S-a stins candela” de C. MANOLACHE, de către un grup de artiști diletanți. Leonida Secrețeanu a participat în ziua de 2 decembrie 1942 la inaugurarea sălii de festivități și bibliotecii secției M.L. a Întreprinderilor Municipiului Ploiești (I.M.P.) alături de col. G. BARTOLOMEU prefectul județului PRAHOVA, av. G.N. IONESCU primarul PLOIEȘTIULUI și ing. P. IVĂNCEANU directorul I.M.P.

 

Poetul făcea parte din anul 1942 ca membru din Căminul Cultural “Voevodul Mihai” din Ploieşti, alături de I. A. Bassarabescu, Toma Socolescu, Dan Munteanu – Râmnic, Andrei Rădulescu, C. Rădulescu – Motru, Emanoil Bucuta şi mulţi alţii.

 

În ziua de 7 iunie 1943 poetul participă în calitate de organizator la şezătoarea culturală a “Căminului Cultural “Voevodul Mihai” care a avut loc în Amfiteatrul liceului “Sfinţii Petru şi Pavel”. La reuşita acestei manifestări culturale au contribuit scriitorii Ion Minulescu, Simion Stolnicul, Coca Farago, Ion Frunzetti, Virgil Carianopol (1908 – 1984) precum şi ploieştenii C. N. Dumitrescu, Florea Voican şi M. Bonciu “care au citit din operele lor”. La sfârșitul lunii august 1943 are loc la Ploiești o amplă Comemorare a lui Ionel Fernic (1901-1938) „binecunoscut cântăreț și poet român”. Cu ocazia împlinirii a cinci ani de la moartea sa tragică în urma unui accident aviatic în nordul Moldovei. De menționat că Ionel Fernic a plecat cu avionul de la CERNĂUȚI, dorind în mod expres să fie la BUCUREȘTI, la înmormântarea reginei MARIA. Nu a mai ajuns deoarece „și-a găsit moartea în înălțimile albastre și printre crestele munților cântați în romanțele lui”. Trupul lui zdrobit a fost incinerat ca și al prof.univ. C. Stere de la BUCOV. Un destin tragic a avut și vărul său George G. FERNIC la 9 noiembrie 1930, care și-a găsit moartea la un miting aviatic în SUA la Chicago. Cu ocazia comemorării lui Ionel Fernic a vorbit romancierul Petre Bellu, Leonida Secrețeanu care „prin dulceața versului său a reușit să smulgă multe aplauze auditoriului”, precum și C.N. Dragomirescu, N. Dinu și Florea Voican iar cântărețul Cioculescu a interpretat melodii ale lui Ionel FERNIC.

 

De asemenea, Leonida Secreţeanu participă în ziua de 6 iunie 1942 la Sfatul Căminului Cultural Universitar din Ploieşti alături de Mircea Ionescu – Quintus, Romulus Spirescu, C. Popescu – Gruia, Virgil Şerbănescu, etc. Cu ocazia adunării generale a şefilor de secţii Muncă şi lumină din Ploieşti şi judeţul Prahova din 26 august 1942 Leonida Secreţeanu în calitate de inspector al Oficiului „Muncă şi Lumină” Ploieşti a expediat o telegramă Regelui Mihai I în care menţiona că şefii de secţii Muncă şi Lumină „şi-au închinat întreaga activitate şi viaţa lor în folosul şi pentru binele Neamului Românesc, îşi îndreaptă întâile lor gânduri către Majestatea Voastră, rege al tuturor Românilor, Rege al prestigiului şi al realizărilor româneşti”. La această telegramă Mareşalul Curţii Regale răspunde în numele Regelui printr-o telegramă de mulţumire.

 

În ziua de 6 septembrie 1942, cu ocazia aniversării a doi ani de la urcarea pe tron a regelui Mihai I, Secţia „Muncă şi Lumină” a Societăţii „Astra Română” din Ţintea şi Băicoi a organizat o frumoasă serbare câmpenească, la care a participat şi Leonida Secreţeanu Inspectorul Oficiului „Muncă şi Lumină”. În prezenţa a „500 muncitori şi intelectuali” ing. O. Panov a arătat „printr-o cuvântare simţită şi documentată” importanţa serbărilor în educarea naţională a muncitorilor iar Ilie Radu a vorbit despre importanţa zilei de 6 septembrie în Istoria neamului românesc. Programul a mai cuprins recitări de versuri, coruri, dansuri naţionale şi piesa de teatru „Plata Birului”. Serbarea s-a încheiat cu o alocuţiune a lui Leonida Secreţeanu prin care solicita celor prezenţi: „Să ne străduim, să ne cucerim locul pe care-l merităm în lume”.

 

În calitate de inspector al organizaţiei „Muncă şi lumină”, Leonida Secreţeanu participă în ziua de 7 octombrie 1942 la „foarte reuşita manifestaţie patriotică”, care s-a desfăşurat la Uzinele Getta din Ploieşti la care au participat 300 de funcţionari şi muncitori.

 

Prof. George Iancu Ghidu de la liceul „Sfinţii Petru şi Pavel” din Ploieşti a conferenţiat despre „Cartea şi foloasele ei”, fiind „urmărit cu interes şi viu aplaudat”, după care a urmat „un program bogat format din coruri şi poezii patriotice şi populare, orchestră de muzicuţe, dansuri naţionale executate de Corul şi echipa ucenicilor de la această fabrică.

 

În calitate de Inspector “Muncă şi Lumină”, Leonida Secreţeanu a conferenţiat în ziua de 27 noiembrie 1942 în cadrul Societăţii “Astra Română” la şezătoarea culturală dedicată zilei de 1 decembrie 1918 şi înplinirii unui an de la adoptarea legii «Muncă şi Lumină» (22 decembrie 1941), despre însemnătatea acestei legi şi mai ales despre scopul urmărit de organizaţia «Muncă şi Lumină» şi anume de a înălţa viaţa sufletească a muncitorimii prahovene”. La şezătoarea culturală din 31 martie 1944 a secţiei “Muncă şi Lumină” desfăşurata tot la “Astra Română” din Ploieşti s-a executat în primă audiţie de către Corul societăţii, marşul solemn “Avem un vis” pe versuri de Leonida Secreţeanu şi muzică de A. Butaş. Prin decizia Ministerului Culturii și Propagandei, poetul a fost numit profesor suplinitor de istorie și geografie la Centrul nr. 4 Cursuri profesionale pentru Ucenici.

 

Nu putem omite faptul că Leonida Secreţeanu a făcut parte din grupul literar “Echinox” care funcţiona în cadrul Bibliotecii “N. Iorga” din 15 aprilie 1946.

 

În cadrul primei şedinte „s-a făcut critica poeziilor citite de poeţii M. Ionescu – Quintus, C. Mihăilescu Titus şi Leonida Secreţeanu”. Poetul a fost membru fondator sau conducător al unor cenacluri și societăți literare din Ploiești ca „Nicolae Iorga”, „Gândul nostrum”, „I.L. Caragiale”, activează și la grupări din București ca „George Coșbuc”, „Tudor Mușatescu”, „Cincinat Pavelescu” etc…

 

Din punct de vedere politic a fost înregimentat după 1945 în P.N.L. gruparea Gh. Tătărescu. Astfel participă la întrunirea liberală din 25 august 1946 din sectorul Sfânta Ecaterina, cu care ocazie susţine şi o conferinţă. La întrunirea liberarilor din ianuarie 1946, cu care ocazie s-a comemorat I.G. Duca în piața cu același nume din Ploiești, a participat și a luat cuvântul și Leonida Secrețeanu, alături de prof. T.I. Grigore și Victor Nicolau.

 

Leonida Secrețeanu a luat cuvântul și la întrunirea liberală de la sala „Scalaˮ (actualul Teatru Toma Caragiu) din 27 octombrie 1946, la care au participat aproximativ 3000 de persoane. Leonida Secrețeanu a participat și la două întruniri ale B.P.D. Prahova, care au avut loc în ziua de 15 noiembrie 1946. Poetul a fost întemnițat pe motive politice (1954-1957) „pentru activitate legionară desfășurată în presă” ca să fie din nou (1960-1963). Adversarii l-au poreclit ”Legionarul”. Interesant este faptul că cea mai documentată lucrare dedicată mișcării legionare apărută după 1990 intitulată „Radiografia Dreptei Românești” (1927-1941) semnată de Gh. Buzatu și colaboratorii nu-l menționează pe Leonida Secrețeanu nici măcar ca simpatizant.

 

În calitate de autor al acestui medalion dedicat poetului, menţionez că l-am cunoscut pe Leonida Secreţeanu în perioada 1975-1976, când amândoi făceam parte din brigada cultural-ştiinţifică a Comitetului de Cultură şi Educaţie Socialistă din Prahova şi ne deplasam prin comunele judeţului Prahova, împărtăşind locuitorilor acestora date despre evenimente istorice sau recitând versuri.

 

Leonida Secreţeanu era o fire discretă, temătoare, marcată de faptul că era mai mult marginalizat, decât apreciat de comunişti. Practic, poetul a făcut parte din generaţia irosită, sacrificată după instaurarea comunismului prin forţa baionetelor ruseşti. Poetul va înceta din viață în aprilie 1978.

 

În semn de preţuire a celui care a fost poetul Leonida Secreţeanu, se cuvine ca factorii de cultură din judeţ să reediteze opera poetică a acestuia şi să amplaseze într-un squar al unei grădini publice din Ploieşti un bust omagial, ca semn al trecerii sale prin viaţă, pentru ca şi tânăra generaţie să ştie cine a fost acest poet.

 

 

Bibliografie:

Aurică Simion, Preliminarii politico-diplomatice ale insurecției române din august 1944, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1979;

Ion Șiugariu, Viața Poeziei, Editura Marineasa, Timișoara, 1999, Ediție și tabel cronologic de lector univ.dr. Marcel Crihană;

C.M. Râpeanu și N. I. Simache, Contribuții la Istoricul presei prahovene, Muzeul de Istorie al Județului Prahova, 1970;

Paul D. Popescu în colab. Între aspirații și împliniri. Liceul de matematică-fizică „I.L. Caragiale” din Ploiești, 1989;

Nicolae Dumitrescu, Ploiești Orizonturi culturale de ieri și de azi Consiliul Județean Prahova, Ploiești, 2005, Cuvânt înainte Acad. Eugen Simion;

C. Dobrescu, Istoria Rafinăriei „Astra – Română” Ploieşti reflectată în documente (1889 – 1948), Editura Karmat Presa, Ploieşti, 1998;

C. Dobrescu, Viaţa Culturală a Municipiului Ploieşti şi a Judeţului Prahova (1900 – 1948). Documente, Editura Silex, Bucureşti 1997;

C. Dobrescu, Bustul lui I.L. Caragiale de la Ploiești, revista „Atitudiniˮ (Ploiești) nr. 7 (52) iulie 2011;

Marian Chirulescu (în colaborare), Personalități prahovene – Dicționar bio-bibliografic, Ploiești, Editura Premier, 2002, Ediția a doua, revizuită, actualizată și adăugită;

Tribuna, 26 august 1942, 14 septembrie 1942, 11 octombrie 1942, 10 mai 1942, 15 octombrie 1943;

Presa, 24 aprilie 1946, 25 august 1946;

Prahova noastră, 4 noiembrie 1939, 8 iunie 1942;

Timpul, 4 iunie 1942;

Universul, 2 decembrie 1942;

Deșteptarea României, 20 aprilie 1937;

Curentul, 10 iulie 1942, 9 august 1942, 19 septembrie 1942, 15 octombrie 1942;

Monitorul Oficial nr. 11 din 14 ianuarie 1943, p.423.

 

 

Prof. dr. Constantin Dobrescu

 

 

 

 

Topice: Studii | Comments Off on LEONIDA SECREŢEANU (1914-1978)

Comentarii închise.