Articole recente

Arhive

Categorii

Instrumente


« | Principal | »

Documentele Unirii

de Constantin Dobrescu | Ianuarie 20, 2016

Din sipetul cu amintiri și documente scumpe neamului nostru în legătură cu evenimentul astral al Unirii de la 24 ianuarie 1859, introducem în circuitul publicistic Cântecul lui Cuza Vodă la Unirea Țărilor la 1859.

De menționat că acest cântec document a fost publicat pentru prima dată în revista Arhiva organul Societății Științifice și literare din Iași în anul 1909, când s-a sărbătorit cu fast jubileul semicentenarului Unirii Principatelor. La o atentă citire a strofelor constatăm că românii, încă de la 1859 nu numai că visau, dar chiar credeau că domnitorul Unirii, vrednicul Alexandru Ioan Cuza va scutura jugul „dușmanilor de turci”.

Acest cântec pornit din inimă de român a fost compus de Nicolae Costescu, elev la Seminarul Sfintei Mănăstiri Neamț, devenit ulterior Narcis Crețulescu. Aceste versuri au fost puse pe note de fratele Mihail Ardeleanu, după care a început să fie cântat în cor de toți elevii seminarului. Acest cântec a fost „introdus și la toate muzicile din țară”. Redăm mai jos textul acestui emoționant cântec:

 

„Azi cu bucurie Țările Unite să strigăm cu glasuri, dăni-l D-ne Sfinte

Pre bunul nostru Domn și stăpânitor, ce de mult doream să-l vedem pe tron.

Cu pacinică viață și ani îndelungați

Moldoveni-români cu toții să strigați:

Dăni-l Doamne Sfinte și ni-l întărește

Și de toți vrăjmașii bine îl păzește

Pe Alexandru Cuza, prinț Moldo-Român,

Ce’l-au ales Patria dintru-al său sân.

Ca el să domnească Țările Unite

Ce de multe veacuri au fost despărțite,

Azi mare bucurie Patria au primit,

Când pe al său tron pe Domn au suit.

Pe Alexandru-Cuza prințul Voevod

Din al Patriei sânuri bunul strănepot.

Căci cu a lui suire p’al țărilor tron

Va domni mult bine pe veacuri de om.

Va dănțui ș’o pace pe timpuri de ani,

Ne mai având grijă de vechii dușmani.

În a cărora jugare țara mult gemea,

Când cu a lor prădare de tot o sărăcia.

Dar pronia cerească ne va milui,

Pe Cuza în Domnie îl va împuternici.

Ca prin el să fie țara liberată,

Ce de atâtea veacuri de Bogdan e dată

Dușmanilor de turci, ce ca niște fiară,

În mai multe rânduri, de tot o stricară;

Iar voi bătrânilor, tineri și copii,

Toți în palme plesniți cu glas de bucurii.

Pe Dumnezeu rugați ca să miluiască

Pe Alexandru-Cuza și să-l înzilească.

Azi Țările Unite trebue să serbați

Și pe Domn de bine cu toți să-l urați.

Trăiască, trăiască, Domnul să-l mărească

Pacinică Domnie lui să-i dăruiască.

 

Peste timp, la 125 de ani de la actul Unirii de la 29 ianuarie1859, Napoleon Georgescu un fost elev al Liceului „Sfinții Petru și Pavel” din Ploiești, crescut la școala patriotismului cultivat de profesori iluștri ca Radu Cosmin, I.A. Basarabescu și D. Munteanu-Râmnic, având preocupări literare, a compus înainte de a muri la 25 noiembrie 1930 poezia „Hora Unirii Neamului”, pe care o redăm circuitului publicistic:

 

Au jucat hora sub Cuza

Numai doi frățini de sânge:

Azi în horă e tot neamul

Nimeni, nimeni nu mai plânge.

 

Libertate e de-acuma

Dela Nistru pân’ la Tisa,

Ce dorit-am, ce visat-am

A ’mplinit Dumnezeu zisa.

 

Neamul meu e blând, e neamul

Cel mai bun, la suflet mare

Dar nu iartă când hotaru-i

E ’ncălcat de oști barbare.

 

Dunăre, care-ai fost martor,

Spune tu: atâtea neamuri

Care ne-au călcat în țară

Cu destinse-ale lor flamuri

 

Cum s’au dus și unde este

Fala lor? – Ale lor flamuri

Le bat vânturi sfârticate

În a brazilor verzi ramuri!

 

Țara mea cu mândru nume

Are braț vânjos și tare:

Nimeni să nu creadă ’n lume

Că nu-i pază la hotare!

 

 

 

Topice: Studii | Comments Off on Documentele Unirii

Comentarii închise.