Articole recente

Arhive

Categorii

Instrumente


« | Principal | »

SONETUL ADEVĂRULUI

de Adrian Botez | Martie 26, 2016

să uiţi de tot – să intri în latenţă

să uiţi că eşti – ba chiar de verbu-a fi

nu e nimic de înţeles – clemenţă

doar pentru-orbi şi surzi: cavoul lui a şti

 

să fie vid – sau bestii întăr’tate

şi moarte-a firii – pe nemestecate

semeni nu sunt – nici limbă şi nici frate

urli-n pustiu – când ceri pe arătate

 

cine şi ce să-articuleze-un nume

când sterpe-s toate ale lumii Mume?

mor regii-n ceasuri – şi-i atât de bine

 

să nu-nsemnezi vreun azi – să strigi vreun mâine…

…trăieşte – spânzuratule de oase

desfată-te cu vremurile roase…

***

 

AMÂNAREA  GÂLCEVII    CĂRŢILOR

 

nu-mi place să-mi

educ cărţile atât de

prost – încât (atunci când mă întind  – ostenit – pe

pat – cu ochii închişi) să înceapă şi să chiar

ajungă a-şi critica autorii – şi nici

să se dea – una pe

alta – „pe cotonogitelea” – jos din

rafturile anticei

biblioteci

 

la mine este o veşnic

luminată (de lampa cocoţată pe masă) şi severă

şcoală a respectului şi ajutorului

mutual – între toţi membrii congregaţiei

Logos-Gutenberg

***

 

SONETUL VÂRSTEI DE AUR

 

…oameni erau  – pe-atunci – lumini în văzduh

plutiri de vis – grăind cu Sfântul Duh…

şi nebunia nu urla-n pustie

dureri n-aflaseră că tre’ să fie…

 

frunţi înfloreau cu mèrii deodată

şi viaţa însăşi îşi era răsplată

în ieslea cerului toţi toate se-nfrăţeau

pietrele-n templul zării cântau de te slăveau…

 

vegheà Hristos cu oamenii-n ospeţe

stele din mirişti le dădeau bineţe

iar greieri lumii – craii şi crăiese

 

sporeau în sfìnţii holdelor alese…

…unde-i povestea lumii – ghirlandă a minunii?

au scris-o înţelepţii – de azi le zici „nebunii”…

***

 

SONETUL MEU

 

trăiesc  într-o continuă înviere

zodii mi-apar – ca bubele – în pălmi:

ce-i pentru voi zăbranic şi durere

la mine-i zarvă constelată  –  făr’ de ţărmi

 

eu dau tăcerilor senine al meu nume

zeii-şi fac cuiburi în visarea mea

arterele luminii-ngână strune

pe fruntea gândurilor arse-n Crin şi Nea

 

sunt patrie continuă a sfinţirii

sunt neştiinţa răului din fire:

voi masacraţi jivinele simţirii –

 

sunt liturghie-oprită-n nemurire

…nu vă privesc: sunt Orb  – senin şi sfânt

chiar mult mai mult: sunt Unicul Cuvânt

***

 

DESCĂLŢAT-AM VIERMII  – TOŢI  – DE NEODIHNĂ

 

descălţat-am viermii  – toţi  – de neodihnă

rosturi noi le-am dat de preste fire:

intre-acum în veac albit de tihnă

apoi colţii-şi opintească-n nemurire

 

fojgăi-va-n forfecare universul

dezbrăca-vor zeii cei bătrâni – schelete

înstruna-voi altfel de-acum versul

cât să-mbrace dumnezeii în cuplete

 

când vuì-va descărnat pân’ şi destinul

fiara viermilor căta-va către mine:

halcă ultimă – voi încheia festinul :

 

schimbă-n rozătură falnic duh de câine…

…pulbere se fac şi sfinţii şi golanii:

regi  rămâne-or viermii – solişti de litanii…

***

 

 

 

 

Topice: Poezii | Comments Off on SONETUL ADEVĂRULUI

Comentarii închise.