Articole recente

Arhive

Categorii

Instrumente


« | Principal | »

PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE

de Ilie Bucur | Mai 18, 2016

„Cugetări Filocalice”

1. „DRAGOSTEA DE DUMNEZEU este o căldură mai presus de fire și când vine la cineva fără măsură, face acel suflet să-și iasă din sine (extatic). Ce aceea, inima celui ce o simte nu o poate cuprinde și suporta, dar pe măsura calității iubirii venite în el, se arată în el o schimbare neobișnuită. Iar semnele dragostei de Dumnezeu sunt acestea: fața omului se face ca de foc și plină de farmec și trupul lui se încălzește. Frica și temerea se depărtează de la el și își iese din sine (intră în extaz). Puterea ce ține mintea adunată pleacă de la el. Moartea înfricoșătoare o socotește o bucurie și niciodată vederea minții lui nu află vreo întrerupere în înțelegerea tainelor cerești, iar nefiind de față, vorbește ca fiind de față, fără să fie văzut de cineva”.

Sfântul Isaac Sirul

Filocalia vol. X, pag. 138

 

***

2. „IUBIREA DE DUMNEZEU ce se ivește din unele lucruri e ca o candelă mică hrănită de untdelemn, prin care se susține lumina ei; sau ca un pârâu care se naște dintr-o ploaie, a cărui curgere încetează atunci când ploaia ce-l susține se oprește. Dar IUBIREA CARE ARE DREPT CAUZĂ PE DUMNEZEU E CA UN IZVOR CE ȚÂȘNEȘTE MEREU ȘI A CĂRUI CURGERE NICIODATĂ NU SE OPREȘTE( căci El singur este izvorul iubirii) ȘI AL CĂRUI CONȚINUT NU SE VA ISPRĂVI NICIODATĂ”.

Filocalia vol. X  pag. 183

 

***

3. „DRAGOSTEA DE DUMNEZEU scoate afară frica din om. Ea este o bucurie întru Dumnezeu și este mai puternică decât viața de  aici. DRAGOSTEA E MAI DULCE CA VIAȚA. Căci e mai dulce înțelegerea cea după de Dumnezeu, din care se naște dragostea cea mai dulce ca mierea și ca fagurul. DRAGOSTEA NU SE ÎNTRISTEAZĂ când trebuie să primească moartea înfricoșătoare pentru cei pe care îi iubește. DRAGOSTEA DE DUMNEZEU ESTE FIICA CUNOȘTIINȚEI. IAR CUNOȘTIINȚA E FIICA SĂNĂTĂȚII SUFLETULUI. ȘI SĂNĂTATEA SUFLETULUI ESTE PUTEREA CE SE NAȘTE DIN RĂBDARE”.

Filoclia vol.X, pag. 204-205

SFÂNTUL ISAAC SIRUL (640-700),

Cunoscut uneori și sub numele de Isaac din Ninive este un sfânt cuvios episcop sirian, cunoscut pentru nevoințele sale stricte și pentru scrierile sale ascetice. Prăznuirea lui se face la 28 ianuarie. El s-a născut în zona Qatarului sau a Bahreinului actual, pe coasta vestică a Golfului Persic. Făcea parte din Biserica asiriană, care se înscria în descendența teologiei lui Teodor de Mopsuestia. De tânăr a intrat în Mănăstirea Mar Matei (Sf. Matei), împreună cu fratele său. Datorită vieții sale ascetice deosebite, a fost sfințit Episcop de Ninive de catolicosul Gheorghe (658-680), fosta capitală a Asiriei de nord. Nu după mult timp se retrage în pustie, mergând în sălbăticia Muntelui Matout din Iran, un refugiu al anahoreților, unde a trăit în singuraătate mulți ani, nevoindu-se în post, rugăciune și studiul Sfintei Scripturi. La bătrânețe a orbit ceea l-a făcut să se retragă la Mănăstirea Sf. Sopor, unde a adormit cu pace în Domnul, la o vârstă înaintată, unde a și fost înmormântat. După el a rămas numeroase scrieri, discursuri, omilii, epistole, cuvinte despre nevoințe, care ulterior au fost traduse în mai multe limbi. În anul 1983, o parte din  scrierile sale au fost găsite în Biblioteca Bodleiană din Oxford, în Marea Britanie, de către prof. Sebastian Brok. În limba română a fost tradusă opera lui pentru prima dată în anul 2003 de prof. Ioan Ică jr. la Ed. Deissis din Sibiu. De la el ne-a rămas una din cele mai frumoase frugăciuni:

„Doamne și Stăpânul vieții mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire și al grăirii în deșert nu mi-l da mie. Iar duhul curăției, al gândului smerit, al răbdării și al dragostei, dăruiește-l mie, robului tău. Așa Doamne, Împărate, dăruiește-mi ca să-mi văd greșelile mele și să nu osândesc pe fratele meu, că binecuvântat ești în vecii vecilor. Amin”.

Sf. Efrem Sirul

 

„COMORI FILOCALICE” vol. II

Preot Ortodox Român Ilie Bucur Sărmășanul

 

Topice: Meditaţii | Comments Off on PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE

Comentarii închise.