Articole recente

Arhive

Categorii

Instrumente


« | Principal | »

EXCURS DOCUMENTAT ÎN CULTURA PLOIEȘTEANĂ

de admin | Februarie 12, 2017

Prof.Traian D. Lazăr

 

Poetul ardelean Ioan Pintea scrie în versurile sale despre „muza Apollinaire”.  Este o recunoaștere a faptului că unii creatori  sunt influențați de scrierile altora. Existența unui fenomen de contaminare culturală este constatată și în alte domenii decât cel al poeziei, precum și în activitatea altor autori decât poeții.

Constantin și Cătălin Dobrescu,  coautorii volumului „Liceul Sfinții Petru și Pavel lăcaș al culturii ploieștene”, Ploiești, Editura Mythos, 2016 și-au asumat misiunea de a dezvolta/îmbogăți informațiile și interpretările privind activitatea culturală în slujba comunității  ploieștene extrașcolare existente în monografia liceului intitulată „Sub semnul Minervei”, apărută la editura Nomina în 2014.

Cartea oferă, întradevăr, o imagine bine fundamentată documentar și redactată în stil agreabil asupra contribuției, celei mai vechi și renumite instituții a învățământului secundar ploieștean, la răspândirea culturii în rândul cetățenilor urbei, care depășiseră vârsta școlarității.

Pentru a reda în spațiul restrâns al unui comentariu, bogăția de idei și fapte din această carte, vom recurge la o metodă frecvent folosită în anatomie. Nu vom studia integral organismul sau organul vizat, ci doar o secțiune a acestuia. Am putea studia o secțiune tematică, dar vom prefera secțiunea cronologică, pentru că, în această perioadă, una dintre temele centrale abordate în publicațiile culturale este aceea a războiului întregirii naționale.  Ne vom concentra așadar atenția asupra activităților culturale desfășurate de către și în liceul ploieștean, în primii ani de după război, de după Unire, așa cum sunt ele tratate în volumul menționat.

Autorii demonstrează concludent că valoarea acțiunilor culturale comunitare întreprinse de și în cadrul Liceului „Sfinții Petru și Pavel” era dependentă de calitățile personalului didactic.

Prin educația primită în familie, unde era tradiția ca fetele să învețe a cânta la pian, iar băieții la vioară, abilități care erau cultivate și întărite în anii de studiu la școală, mai ale în școala normală, unde erau completate cu exerciții de canto și declamațiune, cadrele didactice ale liceului dispuneau de pregătirea necesară desfășurării unor spectacole artistice de calitate. Dacă adăugăm la cele menționate faptul că printre profesorii de muzică ai liceului era compozitorul I. Danielescu, ale cărui compoziții se cântau frecvent la șezătorile și seratele culturale organizate în amfiteatrul liceului, avem confirmarea varietății formelor de activitate culturală și a nivelului lor  artistic ridicat.

Conferințele, la care face referire subtitlul cărții, erau realizate de către   cadrele didactice care absolviseră studii universitare în țară și în străinătate, unele având și doctorate, ceea ce era o garanție pentru prestațiile lor pe teme din domeniul  disciplinelor umaniste sau ale științelor exacte. Având în rândul cadrelor didactice personalități de talia lui Constantin Pârvulescu, doctor în matematici la Sorbona, viitor director al Observatorului astronomic București, liceul putea organiza conferințe pe teme de astronomie , cum ar fi „Structura Universului”, „Mari taine cerești”, etc.

Profesorii liceului invitau și aduceau la tribuna conferințelor din amfiteatru pe foștii lor profesori de la Universitate, prieteni și cunoștințe cu activitate culturală prestigioasă. La invitația profesorului de fizică, Eugen Ludwig șa a societății „Prietenii Științei”, descoperitorul sonicității, Gogu Constantinescu, a venit din Anglia pentru a conferenția la Ploiești „despre fenomenele sonicității și aplicațiile sale în tehnică”.

Foștii studenți ai lui Nicolae Iorga l-au determinat să conferențieze în amfiteatrul liceului Despre ocupanți și țările ocupate, iar  partizanii politici l-au convins să conferențieze pe teme electorale, în timpul campaniei din ianuarie 1920

Amfiteatrul liceului a găzduit nu doar manifestările culturale susținute de personalul liceului , de „Asociația Profesorilor Secundari”, uneori în colaborare cu „Universitatea Populară”, ci și congresele, conferințele și ședințele unor asociații ori societăți culturale sau profesionale precum: „Prietenii Științei”, „Crucea Roșie”, „Liga Culturală”, „Liga Drepturilor Omului”, „Asociația Inginerilor și Tehnicienilor din Industria Minieră”, „Asociația Proprietarilor de Terenuri Petrolifere”, „Cercul cultural Junimea” al tinerilor evrei, etc.

La o adunare a „Cercului Juridic al Magistraților și Avocaților din Prahova”, Andrei Rădulescu, fost elev al liceului, premiant la concursurile „Tinerimii române”, devenit consilier la „Înalta Curte de Casație” și membru al „Academiei Române” a conferențiat despre „Rolul social al dreptului”. Secretarul general al „Ligii Drepturilor Omului din România”, C. Costaforu a vorbit într-o conferință despre proiectul realizării Statelor Unite ale Europei, „unde fiecare țară își va păstra legile, nepierzând nici un singur drept decât acela de a-și declara una alteia  un război, fie militar, fie economic”.

Urmărind tematica manifestărilor culturale ce au avut loc în amfiteatrul liceului, vom observa că ea este legată de preocupările de moment ale societății românești, dar și de problemele generale și permanente ale culturii.

În primii ani de după războiul întregirii, se rememorau momentele eroice ale înfruntării inamicului, avea loc pomenirea eroilor neamului, se evocau suferințele retragerii sau ale ocupației, cooperarea cu aliații din Antanta. Formarea noilor state independente în urma destrămării Austro-Ungariei, a lărgit relațiile culturale ale României. Se făceau schimburi culturale sau vizite ale unor delegații de profesori și elevi sau personalități culturale  cu Cehia și Polonia. De câțiva ani, profesorii și elevii Colegiului Național „Ion Luca Caragiale” au reluat tradiția cooperării culturale cu profesorii și elevii din Polonia.

Transformările ce se impuneau în structura și conținutul învățământului după Marea Unire a fost frecvent abordată în conferințele din amfiteatru. S-au expus idei privind misiunea învățământului secundar, necesitatea ridicării învățământului particular la nivelul învățământului de stat. S-a pledat pentru răspândirea sportului în rândurile școlarilor și pentru organizarea coloniilor/taberelor de elevi, în vacanțe. Un intens și fructuos schimb de idei a fost generat de măsurile promovate de autorități pentru organizarea învățământului politehnic, industrial și profesional.

Conferințele pe teme din domeniul științelor exacte și al tehnicii erau dedicate cunoașterii vieții și activității unor savanți precum: Dr C.I. Istrati, Șt. Cristescu, M Berthelot, etc.

În domeniul disciplinelor umaniste și artei se acorda atenție cunoașterii unor curente literar-artistice precum realismul și clasicismul, prezentării creațiilor unor scriitori și artiști de importanță locală, națională sau internațională. Și atunci se argumenta „pentru o cinstită înțelegere a lui Eminescu”.

Pentru a înlesni înțelegerea corectă și completă a informațiilor vehiculate, autorii au inclus în text informații biografice referitoare la personalitățile mai puțin cunoscute cititorilor, detalii ample în legătură cu unele probleme și evenimente.

Volumul comentat reprezintă un excurs bine documentat în istoria manifestărilor culturale destinate comunității urbane de către o școală înființată în vremea domniei lui Al I Cuza și  modernizată în spiritul ideilor lui Spiru Haret.

 

Topice: Recenzii | Comments Off on EXCURS DOCUMENTAT ÎN CULTURA PLOIEȘTEANĂ

Comentarii închise.