Articole recente

Arhive

Categorii

Instrumente


« | Principal | »

TOAMNĂ STEARPĂ

de Adrian Botez | Octombrie 16, 2017

o toamnă stearpă şi piezişă

desfacu-şi păsările cuiburi

grădina lumii e pietrişă

ceruri se depărtează – tulburi

 

peste cuvinte bune – tunete de ploaie

dar fulgerele nu au nicio grabă

mai latră câinii să se afle-n treabă

iar gânduri vechi s-au preschimbat noroaie

 

pustiuri la câmpie – muţenie în munţi

chircim dureri bătrâne şi scăpătăm din frunţi

în lunga noapte priveghem ca bufniţi

 

iar Pripăşitul Cinic umbreşte orice uliţi…

…sfârşitu-am lumină – întind lălâu de vreme

trag cu urechea straşnic: un glas tre’ să mă cheme…

***

 

ÎN AŞTEPTARE

 

nu bag în seamă tropotul de oameni

mai scarmăn suflet – iubitul de păduchi

ţi-e silă – frate – cu mine să te-asameni

căci ochii mei: două grămezi de puchi

 

de-atâtea amăgiri am stat din ceasuri

iar masa cinei nu e sfântă: -i goală

căci viaţa-mi n-a fost drum – ci doar popasuri

iar cei ştirbiţi rămân – mereu – la poală

 

hulubii cântă – de pe tărâmul dus

habar n-avem de ceruri – n-avem nimic de spus

zăcèm în neştiinţă – acoperiţi de scârnă

 

pupilele-s străpunse de-o nesfârşită bârnă…

…de-am fost cândva-arătarea unui Om

străbată pân’ la mine povestea unui Pom…

***

 

BALADA MORŢII APROXIMATIVE

 

roade luna la ciolane

răstignirile sunt vane

de mult cucii au tăcut

cenuşa s-a aşternut

 

nu e soartă – nu e poartă

zâna zânelor e moartă

s-a-mplinit golul din soare

nu visez – că iar mă doare

 

nici măcar nu-mi amintesc

nici măcar nu mă pitesc

dacă vine – las’ să vină

nici nu-ntreb din ce pricină

 

au secat izvor şi lin

s-a mâhnit Domnul de Crin

au ars stânile în munţi

scorojitu-s-au şi frunţi

 

nu e boare de răcoare

nici petală dintr-o floare

nu e vreme – nu-s nici îngeri

…pasăre – de ce mai sângeri?

 

deşucheată şi trunchiată

vine noaptea mâniată

să ne fure zilele

s-aducă lanţurile

 

dar noi trup nu mai avem –

lanţuri de ce s-agăţăm?

iar zilele le-am vândut

unuia şi orb – şi mut

 

preţ n-avem nici cât un vânt

nu ştim vorbă şi nici cânt

du-te – noapte – de la noi

nu suntem măcar strigoi…

 

vei găsi tu de vreun soi

altădată şi-n alt roi

vei afla chiar nunţi de sloi…

…dar pe-aici e cam pustiu

umblă unul smead – saşiu…

***

 

 

SILEŞTE-TE SĂ TRĂIEŞTI

 

sileşte-te să

trăieşti – ca să-i faci în ciudă

hulubului de pe casă ori din

copac – care

cântă – cu foc şi văpaie – încă din

zori

 

nu-i pasă nimănui de

tine – cum nu-i pasă ce-ai făcut cu

părul ce ţi l-ai bărbierit – de pe

faţă

 

ia soarele aşa cum este – altminteri

el tot acolo va răsări – mereu

peste cadavrul tău – cu formă tot mai

neclară – hilară – cadavrul tău furat din

veşnicia-nvinsă – cadavru de

fraier (ornat cu aer)  – şi de lumină pângărită şi

stinsă

***

 

OCULTISTĂ

 

gemenii Rău şi Bine tot de la El purced

în pântec Capra arde – egal – şi zeu şi ied

Sărutul Răstignirii iscat-a Crist-Satan

Cristalul de Cunoaşteri zăngăne lin şi van

 

ai pus în taină mintea – şi mintea te-a trădat

Pribeagul Nemuririi în ploaie s-a uscat

Focul nunteşte Apa – şi Vinul se revarsă

popoare pier de-a rândul – iar Cartea-i de mult arsă

 

smintit din drumu-ţi rânced – cobzăreşti a Poet

duhuri fără de număr umflat-au zaiafet

şi cerul şi bordelul s-au inundat egal

 

vin sfinte prostituate s-aprindă Vechi Opal…

…nu e sfârşit de lume – nici contabilitate:

oricare om e zeul – oricine-i majestate…

 

…e carne şi e sânge în drumul spre tării

aureole toate-s banale pălării…

***

 

 

 

Topice: Poezii | Comments Off on TOAMNĂ STEARPĂ

Comentarii închise.