Articole recente

Arhive

Categorii

Instrumente


« | Principal | »

Simpozionul „Centenarul Marii Uniri” din cadrul Festivalului „Toamna Someșeană”

de admin | Septembrie 18, 2018

Simpozionul „Centenarul Marii Uniri” din cadrul Festivalului „Toamna Someșeană” de la Ulmeni- Maramureș

OLIMPIA MUREȘAN

La simpozionul „Centenarul Marii Uniri” din cadrul Festivalului „Toamna Someșeană” de la Ulmeni- Maramureș -eveniment de tradiție organizat de administrația locală, în frunte cu primarul Lucian Morar a avut loc și o întâlnire de suflet a scriitorilor din zonă ca în fiecare an.
Întâlnirea de suflet din data de 15 septembrie 2018 de la Ulmeni a avut loc la Centrul de Cultură și Artă din localitate în prezența primarului, a viceprimarului, a managerului localității dna. Gina Călăuz și a scriitorilor din zona Codru și Chioar-prezenți la întâlnire.
Se începe cu intonarea Imnului României de către întreaga asistență, urmat de Imnul lui George Pop de Băsești.
Dna. Gina Călăuz-împreună cu scriitorul Oros Milian prezintă programul artistic ce va urma-program susținut de Corul bisericesc din Ulmeni condus de dna. prof. Geta Cedică -urmat de programul artistic pregătit de Liceul Tehnologic „Dr. Florian Ulmeanu” coordonat de prof. Botiș Sorina, corul din Chelința condus de prof. Covaciu Maria, cuvântul scriitorilor prezenți, recitări de poezii, prezentări de cărți nou apărute etc.
La intrarea în Centru ne întâmpină o frumoasă expoziție  „Fotoetnografică” a lucrărilor de artă fotografică realizate în tabăra de la Ulmeni: în interior apar expozițiile realizate de elevii Liceului Tehnologic din Ulmeni, ale Liceului Teoretic „George Pop de Băsești” din Ulmeni și expoziția „Toamna ruginie” realizată de elevii Școlii Gimnaziale din Chelința. Aceste expoziții sunt vizitate, fotografiate și admirate de  câteva sute de vizitatori și invitați.
După cuvântul de bun sosit adresat participanților de către primarul Lucian Morar-începe corul să intoneze cântecul „La Centenar” din care redăm versurile patriotice înălțătoare:
Un murmur ca un jeluit străbate spre noi din pământ
O țară și-un popor unit noi v-am lăsat, dar ce-ați făcut?
Ne mustră bunii ce-au trudit ca visul să și-l împlinească
Și ne-au lăsat pe toți uniți în România dodoloață.
Veniți, români, din lumea întreagă, veniți acum la Centenar
Să facem toți ca să renască unirea-n vechiul ei hotar!
E sfânta noastră datorie, cât încă pe pământ trăim,
Să fim uniți pe-a noastră glie și-un trai mai bun să făurim!
Ne ținem bunii în pământ, din ei ne tragem azi puterea/ Căci tot ce-avem pe lume sfânt: e neamul, țara și durerea./ De vor râvni la țara mea- vrăjmașii să ne cotropească,/ Și din pământ ne vom scula, cinstind chemarea strămoșească/ Veniți români din lumea-întreagă , cu toți la bine și la greu/ Ne cheamă neamul, țara dragă, ne cheamă Bunul Dumnezeu./Căci tot ce e român nu piere, creștini am fost de la-început,/ Din dragoste și din durere, români am fost când ne-am născut/ Români creștini noi ne-am născut!
Aceste versuri de-început au ridicat sentimentul patriotic al participanților la întâlnire la cote maxime de audiență empatică.
Din Cântec despre Bucovina redau versurile: „Cântă cucul    bată-l vina de răsună-n Bucovina/ Cântă cucu-ntr-un brăduț de   răsună-n Cernăuți/ Bucovină, plai cu flori, unde-ți sunt ai tăi feciori?/ Au fost duși în altă țară, dar se-ntorc la primăvară/ Înapoi când vor veni, tot pe tine te-or iubi/ Munților cu creastă rară, nu lăsați straja să piară/ Dacă piere straja voastră, a pierit și țara noastră! ”
Urmează cântecele Hora mare, Răsunetul Ardealului, din Cântecul refugiatului care are ca solist vocal pe talentatul corist Sandu Suciu redau: „Dac-am plecat Ardealule din tine/ nu-i vina noastră, iarăși vom veni/ N-am fost învinși și nu vom fi nici mâine./ Când ceasul biruinței va sosi./Noi te iubim că tu ai fost al nostru/ Și viața pentru tine ne-am fi dat,/ Dar prin Dictatul rușinos și monstru/ Hortiștii au reușit de te-au furat.”
Același solist Sandu Suciu ne-a încântat cu întonarea cântecului Eminescu-după versurile scrise de Grigore Vieru și muzica Doina și Ion Aldea Teodorovici: „La zidirea soarelui se știe, cerul a muncit o veșnicie,/ Noi, muncind întocmai, ne-an ales cu,/ Ne-am ales cu domnul Eminescu,/Domnul cel de pasăre măiastră/ Domnul cel de nemurirea noastră/ Eminescu, Eminescu.”
Suntem în cuvânt și-n toate floare de latinitate,/ Sub un cer cu stele sudice,/ De avem sau nu dreptate, de avem sau nu dreptate,/Eminescu să ne judece.”
Dna. Cedică Georgeta vorbește despre personalitatea  lui George Pop de Băsești și amintește  că și bunicii și străbunicii dânsei au contribuit la Unirea cea Mare. Dânsa recită minunata poezie scrisă de marele Eminescu-„Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie! amintindu-ne încă o dată importanța atitudinii pe care au avut-o scriitorii față de tot ce se petrece în jurul lor și după cum se știe Eminescu a fost un mare patriot.
Elevii recită poezii scrise de înaintașii noștri-dar și de scriitori contemporani: ne-a surprins în mod plăcut recitarea poeziei„ La mormântul lui George Pop de Băsești” scrisă de coordonatorul acestei întâlniri Milian Oros-: „Rob slobozit într-un veac crunt,/ Ne-ai stat de veghe la nevoi/ Chiar și atunci când Bella Kunt / Pusese armele pe noi./ Pe dealul unde altădată,/ Cu tunu-ți pângăreau mormântul./ Ne-am adunat codreni laolaltă/ Să-ți facem auzit cuvântul./ În țara-n care     ne-ai unit/ E multă, multă frământare,/ Cei „mari și tari” s-au viclenit./ Mândria-i calcă în picioare…/ Mărite George, țara toată./ Din cer ar vrea să ne îndrumi,/ Să învățăm încă o dată,/ Mândria de a fi români”…
Corul din Someș Uileac condus de prof. Valeria Oros cântă mai multe cântece patriotice: „Treceți, batalioane române, Carpații!”, Un cântec istoric ne-aduce aminte/ Că frații în veci vor fi frați-se vorbește despre preotul Ioan Coste din localitatea Someș Uileac-cel care a fost și el la Alba Iulia atunci când s-a Înfăptuit UNIREA, se recită emoționanta poezie găsită în ranița unui soldat mort pe câmpul de luptă pentru întregirea neamului și pentru libertate: Nu plânge scumpă Românie!
Viața culturală din Ulmeni a cunoscut și-n această toamnă o animație deosebită și o deschidere spre cultură prin prezența la Ulmeni a domnilor: Săluc Horvat-director la revista Nord Literar, autorul unui studiu monografic despre Eminescu, Radu Ulmeanu (numele ne spune că se trage din zona Ulmeni)-editor și director al revistei Acolada ce apare la Satu Mare, Ioan Ardusădan, Cătălin Șuțu, Florica Bud-președinta Asociației Scriitorilor din Baia Mare, a membrilor LIGII SCRIITORILOR M.M., și ai A.S. BAIA MARE care au avut fiecare ceva de spus în legătură cu acest mare eveniment al Marii Uniri. Astfel Traian Oros citește un material interesant despre Marea Unire, poeta Oanca Aurelia în poeziile recitate invocă pe Mircea, Ștefan și Mihai ca simboluri de luptători-care dacă s-ar trezi „ar pieri în veci hidoasele hotare”; Ioan Ardusădan de la Cenaclul din Satulung face o comparație între știrile ASTRA din trecut la 100 de ani de la UNIRE comparate cu știrile de acum din mass-media-se poate intui diferența-România-scumpa mea comoară/ Multe rele-scriitor te-ncercară; preotul –scriitor Radu Botiș prezintă revista ,,Orizonturile Bucuriei ”care apare la Buzău și revista ,,Clepsidra de Cristal” de la Tăuții Măgherăuși revistă la care colaborează mulți din cei prezenți, apoi citește o poezie despre unire din creația personală; cântecul Marșul Basarabiei ne transpune în situația conflictuală de acum 100 de ani „Drum bun, drum bun, toba bate,/ Drum bun, bravi Români,/ Cu sacul legat la spate, cu armele-n mâini./Fie zi cu soare sau cerul noros, /Fie ploi, ninsoare, noi mergem voios./ Fie la paradă, fie la război,/ Toți în șir grămadă, veseli mergem noi./ Steagul să lucească, pentru el trăim!/ Țara să-nflorească, pentru ea murim!/ Hai cu Domnul Sfântul, haideți peste Prut,/ Să luăm pământul care l-am avut!/ Pentru România oricare oștean/ De-acum vrea să fie valul lui Traian!/ Astfel e pe lume românașul meu/ Falnic de-al său nume și brav ca un zmeu.”
Sunt cântecele care ne-au însoțit istoria și ne-au dat un imbold să știm cine suntem, cum am ajuns să trăim mereu pe același teritoriu pe care ne-am format ca și popor, cum am luptat împotriva dușmanilor doar pentru a ne apăra, vitejia eroilor căzuți pe câmpul de luptă întru apărarea gliei străbune.
Se spune  că ziua de 1 Decembrie 1918 a fost o zi miracol, că noi trebuie să mulțumim divinității pentru Unirea ce s-a făcut; domnul  Săluc Horvat mulțumește organizatorilor pentru minunatul program prezentat și vorbește despre o carte dedicată scriitorului Rebreanu prin analiza romanelor „Ion” și„ Pădurea spânzuraților”: poetul Viorel Mureșan din Zalău vorbește despre revista Caiete silvane; dna. Florica Bud recită o poezie scrisă în cinstea Unirii; poetul Viorel Mureșan din Vicea vorbește despre cartea „Poștașul rural ”care are pe copertă un tablou a lui Van Gogh cu același titlu și rostește poemul „Rugăciune”, poeta Claudia Tomescu citește din creațiile sale poezia „Du-te și vezi!”; domnul Gelu Dragoș-realizatorul blogului  „Moara lui GELU” felicită pe coriști, pe elevi și în special pe dna. Georgeta Cedică-sufletul acestei întâlniri, apoi recită poezia„ Rugăminte” cu temă patriotică și poezia „Limba neamului meu”-poezie premiată la Olănești; scriitorul Ioan Metes M. Chelințanu citește două poezii-„La anul 100” și „La judecata ta”; Pop Viorel din Fărcașa citește o poezie ocazională  dedicată unei fetițe „La aniversare” și ne informează că este în etapa finală în ceea ce privește apariția cărții dedicate dăscălimii din împrejurimi-carte începută de regretatul Rus Traian și ajunsă acum în faza finală.
Președinta L.S.R. Maramureș- Carmena Băințan citește o poezie din revista Freamăt cu titlul„ Uniți într-un gând” și„ Transilvania mea”.
Luând cuvântul dna. Olimpia Mureșan vorbește despre personalitatea marelui om de stat George Pop de Băsești și despre casa-conac a acestuia din Băsești care a primit fonduri pentru renovare; la intrare în Casa Muzeu „George Pop de Băsești” scrie„ Vrem să zdrobim lanțurile robiei noastre sufletești-prin realizarea marelui vis a lui Mihai Viteazul. Unirea tuturor românilor celor de o limbă și de o lege într-un singur și de nedespărțit stat românesc-iar Nicolae Iorga-marele nostru istoric scria despre George Pop de Băsești: „A fost bătrânul nației. Icoană de trecut, garanție morală pentru prezent, îndemn către tineretul viitorului. Așa a fost când l-au lăsat să trăiască dușmanii seminției sale. În castelul său care era o căsuță, între țăranii săi care îi erau frați, bătrânului George Pop de Băsești nația i-a zis: „Badea George”. Castanii din curtea conacului au fost plantați de Ioan Rațiu, Dimitrie Comșa, Vasile Goldiș, Vasile Lucaciu etc. În casa de la Băsești sub castani și sub tei s-au luat cele mai importante decizii privind soarta poporului român și în special UNIREA. Badea George avea 83 de ani când a pornit spre ALBA IULIA-acolo a fost întâmpinat de Iuliu Maniu care i-a spus„ numai dumneata ne mai poți salva”, unii participanți la Marea Adunare de la Alba Iulia voiau unirea cu Ungaria, alții erau nehotărâți, doar poporul mare ce venise pe jos din toate cotloanele Transilvaniei cu steaguri, preoți în frunte-mult popor credincios care a strigat: Vrem să ne unim cu Țara!
Așa s-a înfăptuit MAREA UNIRE!
Marele istoric local-de fapt din Baia Mare-domnul profesor Dan Achim vorbește cu multă pasiune despre Marea Unire înfăptuită la 1 Decembrie 1918, iar pe parcursul cuvântării aduce și noutăți pentru cunoașterea evenimentelor istorice care s-au petrecut aici- la Ulmeni. Astfel aflăm că după inaugurarea căii ferate prin gara Ulmeni au plecat spre Alba Iulia Vasile Lucaciu, George Pop de Băsești, etc-chiar și regina Maria vine la Baia Mare iar oamenii de aici își exprimau entuziasmul  numind-o „mama noastră”, la fel și istoricul Nicolae Iorga călătorește în această zonă. A fost o mare satisfacție să auzim mulțimea de evenimente istorice prezentate cu lux de amănunte de către profesorul Dan Achim.
Se cântă Doina lui Lucaciu (altădată interpretată de Botiș Andreea) iar acum de cor și de solistul Sandu Suciu; poezie  recitată de o elevă , scrisă de Petre Dulfu, cântecul Voința Neamului din care voi reda doar  refrenul, a adus în prim plan caracterul poporului român prezent și în cântecele sale: „Nu vrem să închinăm popoare sub mândru sceptru românesc/ Ci să trăim din viața noastră și dreptul nostru strămoșesc.”
Doamne, Iisuse Hristoase-mântuitorul nostru coboară pacea TA în mijlocul nostru și fă să fie toleranță și bună înțelegere între maramureșeni, ulmeneni, cetățeni din această țară numită România în aceste vremuri tulburi pe care le parcurgem.
Mulțumim încă o dată organizatorilor, primăriei și domnului primar Lucian Morar, dnei profesoare Georgeta Cedică, animator cultural, dirijor de cor de peste 40 de ani, fără de care nu puteau fi scoase la lumină atâtea idei minunate și cântece străvechi.

OLIMPIA MUREȘAN-MEMBRĂ L.S.R. MARAMUREȘ, A.S.BAIA MARE

Topice: Diverse | Comments Off on Simpozionul „Centenarul Marii Uniri” din cadrul Festivalului „Toamna Someșeană”

Comentarii închise.