Articole recente

Arhive

Categorii

Instrumente


« | Principal | »

„Moara lui Gelu” în cifre de calitate

de admin | Martie 2, 2019

Angela-Monica Jucan

MOTTO: „Bunicul meu dinspre mamă a fost morar / ce moară mai avea pe Someş / aşa m-am născut şi eu şi fratele meu / şi nu pot trăi fără moara mea / eu macin numai cuvinte / când n-am ce pune în coş / mă macin pe mine / cuvânt cu cuvânt / os cu os / fir cu fir / picătură cu picătură / în lut mă transform…”

(Gelu Dragoş, Moara lui Laurenţiu)

Întemeiată în anul 2010 şi apărută prima dată pe ecran în 16 decembrie 2010 cu titlul „Izvoare codrene”, transformată la un moment dat în „MOARA LUI GELU”, iată că revista-blog cu sediul în Lucăceşti (comuna Mireşu Mare, Maramureş) a depăşit în opt ani şi ceva (februarie 2019) 1.500.000 de afişări de pagină (dar contorul arată din minut în minut mai multe, ajungând deja la vreo şase mii în plus).

Drept să spun, am scăpat momentul. Deschid şi de câteva ori pe zi „Moara lui Gelu”, o citesc (selectiv, desigur), o critic, public în ea, dar traficul nu-l urmăresc – din lipsă de sensiblităţi cantitative.

Mea culpa. Trebuia să fi fost mai atentă, este, totuşi, o mărime care înseamnă şi calitate, altfel neputându-se explica atâtea alegeri din enorma ofertă a internetului, atâtea popasuri, atâtea reveniri, atâta fidelitate a multor cititori. Un milion şi jumătate de intrări pe site, de priviri, de judecăţi mai obiective, mai subiective ţintite asupra „Morii lui Gelu” – o moară ideală, producătoare de bucate spirituale din belşug, din care alegem ce dorim, ce ne interesează, ce ne place şi avem şi posibilitatea de a râşni, după putinţă, cele citite pe îndelete, pe nerăsuflate ori pe sărite. O revistă de loisir, bună pentru cursul de preferinţe al fiecăruia, pentru lungimile lui de undă, pentru scara exigenţelor proprii, pentru nivelul de comprehensiune al fiecăruia, pentru fundaţia culturală a lui, pentru dispoziţia de moment a cuiva. Cu atât mai mult cu cât revista este de tip magazin şi are conţinut nepartizan, adesea prezentându-se succesiv articole pro şi contra despre acelaşi subiect.

Şi nu e vorba doar de cititori, ci şi de colaboratori: trimit texte aici foarte mulţi publicişti, făcuţi din aluat cultural, vocaţional şi raţional diferit, autori consacraţi şi debutanţi, autori prolifici sau mai zgârciţi cu scrisul.

Mai este şi o aromă specială a paginii, cu designul ei atractiv pus pe suport-fundal de bibliotecă (site datorat webmasterului Gelu Dragoş jr.), cu material iconografic bogat, plăcut, interesant, de multe ori inedit şi exclusiv, de la frontispiciul cu moara reală a bunicului Laurenţiu, la ilustraţia cu imagini comune sau fotografie de artă.

Un ecran „pentru minte, inimă şi literatură” – cu folos intelectual, sufletesc, imaginativ, cu un fond publicistic enciclopedic. Cum se spune, numai cine nu vrea nu găseşte aici ceva de aflat, de apreciat, de savurat, de visat, de suduit, de bombănit măcar, sau de dezbătut cu alţii. De toate pentru toţi, „moara” are multe sortimente, fără a avea şi compartimente (constrângătoare rubrici de revistă, categorii de blog): literatură beletristică cultă şi populară, literatură de specialitate, literatură publicistică, cu texte de interes actual (sport, politică, administrație, economie, drept, ştiri, diverse informări – câte şi mai câte; multe concursuri literare sau şcolare au fost descoperite pe acest blog!) sau de durată (eseistică şi chiar studii pe teme de religie/teologie, filosofie, istorie etc.). Compuneri de toată ziua sau festive, articole redactate în stil colocvial, formal sau artistic. Imparţialitate şi opinii – neutralitate, dar şi angajare. Modernism, clasicism, academism, tradiţii, tradiţionalism, vechime, actualitate, previziune. Credinţă, etică, patriotism. Valori perene printre mode vremelnice. „Moara lui Gelu” scoate fără oprire, mai „cotidian” decât cotidienele tipărite, consistent tain pentru gând, pulberi terapeutice pentru suflet, prafuri „arabica” sau „robusta” pentru trezvie. Materialele apar în forma lor autentică, adică needitate şi necorectate în redacţie („nemodificate genetic”).

Redacţie… Redacţia e… GELU DRAGOŞ, care la fondarea „Izvoarelor codrene” virtuale era pe la începutul celei de-a patra decade de vârstă, iar acum e pe la începutul celui de-al doilea semicentenar al său. Lui i se datorează câştigarea colaboratorilor şi a cititorilor, selecţia materialelor (o, şi cu câte duşmănii s-a ales din asta…), promptitudinea publicării, ţinerea la zi a paginii, sporul revistei, conţinutul variat din toate punctele de vedere. Nu se ştie cum reuşeşte, la ce ore din noapte, fiindcă zi-lumină solară, ba şi lumină electrică, este prins în o mulţime de activităţi – didactice, programe extraşcolare, elaborare de lucrări publicate în volum (ca unic semnatar: Revistele şcolare, carte apărută în anul 2010, Instantanee maramureşene – 2012, Opinii – 2015, iar în curs de apariție monografia localității natale; în colaborare cu soția sa, Ana Dragoş: Valenţe pedagogice în activităţi ecologice – 2015), conducere de cenaclu („Petre Dulfu”, în Satulung), participare la toate cenaclurile literare ale zonei, prezenţe la diverse manifestări culturale din judeţ, redactare de articole proprii, plăsmuire poetică. Este implicat şi în viaţa socială (membru, de pildă, al Asociaţiei Cultural-Creştin-Umanitare „Ars Vivat”) şi a familiei, ocupat cu treburi domestice, agricole (deţinând câteva terenuri, moştenire de familie), zootehnice (vaca Mândraie, viţeluşa Marţiana, căţelul Haiduc). Totul este profesionist făcut (Gelu Dragoş fiind absolvent al unei şcoli pedagogice postliceale, licenţiat în ştiinţele comunicării – specializarea jurnalism – şi master în management educaţional) şi cu vocaţie (talentul şi competenţa îi sunt, de altfel, recunoscute şi oficial sau particular prin numeroasele premii şi diplome care i s-au acordat, prin cooptarea sa în câteva redacţii ale presei băimărene, prin includerea în volume colective, prin traducerea versurilor sale în albaneză, prin articole despre activitatea lui, prin recenzii la opera sa, prin desemnarea ca membru al juriului la concursuri şcolare, ca şi prin calitatea de membru al câtorva asociaţii literare şi jurnalistice), iar în ce priveşte treburile casei şi cele specifice satului, are calificarea… experienţei, calificarea urmării exemplului părinţilor şi al bunicilor (fiind descendent al unei familii de oameni harnici şi chivernisitori, de la care a avut ce învăţa).

La împlinirea, în 22 februarie 2019, a vârstei de 52 de ani, îi dorim plăcută împovărare cu alţi buni ani, în care, sigur, să ne fabrice mai departe făină de pâine spirituală. Felicitări pentru nematerialnicul morărit şi pentru toate celelalte realizări! La mulţi ani Omului de omenie, Omului de faptă şi de literă! Şi… apă la moară!

Notă. Blogul „Moara lui Gelu” poate fi accesat la adresa https://moaraluigelu.blogspot.com/

                                            Angela-Monica Jucan

Topice: Diverse | Comments Off on „Moara lui Gelu” în cifre de calitate

Comentarii închise.