Articole recente

Arhive

Categorii

Instrumente

La mulţi ani!

de Radu Botiş | 1 Ianuarie 2020

Topic: Diverse | Comments Off on La mulţi ani!

Sf. ŞTEFAN… primul martir creştin

de Ilie Bucur | 27 Decembrie 2019

PICURI    DE  ÎNȚELEPCIUNE

           Sf. ŞTEFAN… primul martir creştin

– 27 decembrie-

1. „Iar ŞTEFAN, fiind plin de Duh Sfânt şi privind la cer, a văzut slava lui Dumnezeu şi pe Iisus stând de-a dreapta lui Dumnezeu.

Şi a zis: “Iată, văd cerurile deschise şi pe Fiul Omului, stând de-a dreapta lui Dumnezeu!”

Iar ei, strigând cu glas mare, şi-au astupat urechile şi au năvălit asupra lui.

Şi scoţindu-l afară din cetate, îl băteau cu pietre. Iar martorii şi-au pus hainele la picioarele unui tânăr, numit Saul.

Şi îl băteau cu pietre pe ŞTAFAN , care se ruga şi zicea: “DOAMNE IISUSE, PRIMEŞTE DUHUL MEU!”

Şi îngenunchind a strigat cu glas mare: “DOAMNE, NU LE SOCOTI LOR PĂCATUL ACESTA! ŞI ZICÂND ACESTEA A MURIT“.

Faptele Apostolilor, cap. 7, vers. 55-60

“A treia zi de Crăciun”

+ + +

2. „SFÂNTUL ŞTEFAN” sau Stephanus (1-35 d.Hr.)după Noul Testament a fost diacon  iudeu (evreu) din Ierusalim. El a fost unul din cei şapte, bărbaţi plini de Duhul Sfânt şi înţelepciune, aleşi de către apostoli pentru a îndeplini calitatea de diaconi. ŞTEFAN a fost unul dintre ucenicii lui Iisus Hristos, care l-a urmat pretutindeni şi care a asistat direct la faptele Lui. Fiind ales să îi conducă pe diaconi, Sfântul Ştefan  a fost numit Arhidiacon. În Biserica primară rolul diaconului era mult mai important decât astăzi; Această misiune a diaconatului a intrat rapid în atenţia fariseilor, care erau nemulţumiţi de faptul că el predica  public învăţăturile lui Iisus. A fost prins şi dus în faţa sinedriului, pentru a fi acuzat de blasfemie împotriva lui Moise şi a lui Dumnezeu. A fost condamnat la moarte prin lapidare (ucidere cu pietre). După pronunţarea sentinţei a fost dus înafara cetăţii unde a fost omorât cu pietre, devenind primul creştin martir. Înaintea morţii a avut o premoniţie: “Iată văd cerurile deschise şi pe Fiul Omului stând de-a dreapta lui Dumnezeu (Fapte 7, 51-51). Mormântul Sf. Ştefan a fost descoperit în anul 415. Din anul 560 osemintele sale s-ar afla împreună cu  osemintele arhidiaconului roman Laurentius (d. 258) în cripta Bisericii “San Lorenzo fuori le Mura” din Roma.

+ + +

3. „Este ultima sărbătoare din anul binecuvântat de Dumnezeu 2019. Peste câteva zile, intrăm în noul an 2020. Să ne rugăm Atotputernicului Dumnezeu să ne învrednicească de mai multă linişte şi pace, de bună înţelegere în casele noastre, în ţara noastră şi în lumea întreagă. Pentru că noi sântem ardeleni, şi pentru că valuri de nori tulburi se răsucesc asupra noastră, să-L rugăm pe Dumnezeu, Atotînţeleptul, să ne dea puterea trezirii la realitate, până nu este prea tîrziu, iar aceia pe care i-am trimis să ne reprezinte în Parlamentul României să se trezească din somnul letargic în care se află, fiindcă aşa cum spune un cântec folk”: “Mulţi nebuni ne conduc în ţara aceasta“. “SFINTE MARTIRE ŞTEFANE, ROAGĂ-TE PENTRU NOI PĂCĂTOŞII”. AMIN!  

P.S. „LA MULȚI ȘI FERICIȚI ANI ” acelora care poartă numele primului martir al Bisericii creștine, ȘTEFAN, cu toate diminutivele ce derivă din el.

Părintele Ilie

Topic: Meditaţii | Comments Off on Sf. ŞTEFAN… primul martir creştin

Revista de cultură, tradiţie şi atitudine civică „Mărturii maramureşene”

de Gelu DRAGOŞ | 22 Decembrie 2019

O nouă revistă în perimetrul nordului de Țară – „Mărturii maramureşene”

Revista de cultură, tradiţie şi atitudine civică „Mărturii maramureşene” fondată de scriitorul Radu Botiş din Ulmeni Maramureş va avea periodicitate trimestrială şi apare sub egida Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România şi a Asociaţiei Cultural-Creştin-Umanitare „Ars Vivat”. Sub conducerea lui Radu Botiș, redactor-șef, componența colectivului redacţional este următoarea: Constanţa Abălaşei-Donosă, Andreia (Ghib) Botiş, Constantin Dobrescu, Gelu Dragoș, Angela-Monica Jucan, pr. Marius (Maxim) Morariu, Ana-Cristina Popescu, Walter Übelhart. Numărul este ilustrat cu lucrări ale artistului plastic Mihai Cătrună.

Revista, cu cele peste 180 de pagini ale primului său număr, se remarcă printr-o bogată tematică abordată în articole de diverse facturi (ca specii ale publicisticii și ca artă a redactării) tratând subiecte de interes pentru cititori cu variate preocupări, articole între care se intercalează un număr important de creații literare în versuri.

Radu Botiş semnează trei articole foarte potrivite momentului Praznicului Împărătesc al Nașterii Domnului în preajma căruia își ia startul revista: „Naşterea şi copilăria lui Iisus Hristos”, „Crăciun și sfințenie-n Maramureș”, „Nașterea Domnului – speranță și ideal”. Inspirate de Nașterea Domnului sunt și poemele „Vine iarăși Domnul Sfânt”, „Se aud colindătorii” și „În sfânta noapte de Crăciun” (ultima fiind o colindă interpretată de Marinel Petreuș). Același autor recenzează cărțile „Cugetări (mai mult sau mai puțin) celebre” a profesoarei Olimpia Mureșan și „Monografia satului Țicău” de Traian Ience și prezintă numărul 16-17 (2019) al revistei „Izvoare codrene și chiorene”, iar în colaborare cu prof. Mircea Botiș semnează două articole-portret – unul al cercetătorului științific în domeniul istoriei dr. Remus Câmpeanu, altul al psihologului prof. univ. dr. Călin Valentin Felezeu –, de asemenea, un fragment din volumul „Ulmeni – studiu monografic”. Un poem – „Din suflet orișicând răsună” – al poetului Radu Botiș este inclus în articolul „Remember Ars Vivat” de Traian Rus.

Profesorul Viorel I. Pop din Fărcaşa are o triplă contribuție: un „posibil editorial pentru Izvoare codrene şi chiorene, nr. 18-19”, în care vorbeşte în termeni laudativi despre (cum este rezumat în titlu) „Metamorfoza unei reviste”, un cuvânt-necrolog pentru profesorul și scriitorul Dragomir Ignat și o poezie compusă cu prilejul întâlnirii din anul 2015 cu colegii de liceu.

Ana-Cristina Popescu a trimis și ea un articol – cu titlul „Din tiparniţele presei codrene şi chiorene” – despre numărul 16-17 al revistei „Izvoare codrene și chiorene”. Autoarea participă la realizarea numărului și cu articolul „Fericirea nu depinde de ce ai, ci de atitudinea pe care o ai”.

Din partea Constanţei Abălaşei-Donosă avem un grupaj de poezii, o recenzie amănunțită și, credem, obiectivă la volumul memorialistic „O carte pentru primăvara mea” al Cristinei Creţu și convingătoare aprecieri asupra revistei „Eminesciana”, nr. 3/14 (2019).

Andreia Roxana Botiş semnează articolul „Viaţa – darul lui Dumnezeu” – amintindu-ne cea de-a șasea poruncă din Decalog („Să nu ucizi”) și lămurind ce înseamnă ucidere: nu doar omor, asasinat, avort, ci și sinucidere și eutanasiere.

Ieromonahul pr. dr. Maxim Morariu contribuie la acest număr cu omagiul „Laudatio drd. Alexandru Dărăban”, prezentat cu ocazia atribuirii titlului de cetățean de onoare al Sângeorzului teologului, omului de știință și de litere Alexandru Dărăban.

Ivona Mariş face o atractivă analiză romanului „În umbra lui Shakespeare” al lui Walter Übelhart, exprimându-și totodată convingerea că volumul poate servi drept „suport turistic pentru oraşul Baia Mare”.

Dr. Constantin Dobrescu aduce în lumină și face lumină în privința unui incident puțin cunoscut de la sărbătorirea Universității Populare de Vară la împlinirea a 30 de ani de la înființarea ei de către Nicolae Iorga la Vălenii de Munte. Alt articol al autorului, intitulat „Inginer Petre Lucaciu”, este dedicat lui Radu Botiș.

Gelu Dragoş apare cu o recenzie de suflet la cartea Angelei-Monica Jucan „Înstelatul Finteuş”, semnează și o trecere în revistă a câtorva cărți sosite la redacție (ai căror autori, cu o excepție, sunt maramureșeni nativi sau naturalizați), are și câteva pagini scrise în vers liber.

Ioan Călăuz, om politic independent, om de cultură, primar al comunei Băsești, propune articolul „Acte de caritate realizate de «patriarhul» cauzei româneşti, George Pop de Băseşti”, în care face o sinteză a aportului material al lui Badea George în susținerea idealului românesc.

Olimpia Mureșan se oprește asupra lucrării „Lucăcești, file de istorie” – monografie realizată de subsemnatul –, publică un consistent „Medalion Emil Gavriș” și semnează (ca al doilea autor) alături de pr. Ilie Bucur Sărmășanul o selecție de texte adunate sub genericul „Picuri de înțelepciune”.

Emil Istocescu pune în evidență valorile romaului biografic „La braț cu Andromeda. Viața scriitorului Gib. I. Mihăescu între realitate și poveste” al scriitorului Al. Florin Țene, care este prezent în acest număr și cu materialele proprii intitulate „Viața satului românesc și a țării în literatura epistolară (1)” și „A apărut un nou număr al revistei «Agora literară» (nr. 39) a Ligii Scriitorilor”.

Detalii despre Ziua Naţională sărbătorită de diaspora şi Radio TV Unirea la Viena găsim în articolul „Cercul Româno-Austriac Viena. Viena, 1 Decembrie 2019 – Radio TV Unirea” scris în colaborare de col. (r) dr. ing. Constantin Avădanei și prof. univ. Florica R. Cândea.

Sub titlul „Întoarcere la obârşii”, prof. Emilia Pop din Mireşu Mare publică o pledoarie pentru conservarea și perpetuarea tradițiilor de la sat, ca și pentru promovarea folclorului autentic, textul conținând, deopotrivă, proiecte și realizări ale muncii cu elevii, subsumate acestei aspirații.

Alt cadru didactic, profesoara pentru învăţământ primar Mariana Cristina Popan, apare ca autor al unui jurnal de excursie școlară în Țara Chioarului, intitulat „Pe cărările istoriei Chioarului” și având specificarea „vizită de lucru”.

Roxana Istudor semnalează apariția numărului 15 al revistei UZP, oferind date despre conținutul numărului și informații despre Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România.

Vasile Bele figurează în revistă cu articolul „Coruia – prima ediţie a Festivalului «Cântec, joc şi voie bună» 2019” și cu o scurtă prezentare a numărului 1-4 (73-76) al revistei „Pro Unione”.

Prof. univ. dr. Florentin Scaleţhi apare cu prima parte a articolului „Obiceiuri și tradiții populare în Kazakhstan”, text preluat de redacție de pe site-ul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.

Urmare a experienței sale de staroste la nunți, Marian Vida, de altfel, licențiat în etnologie și master în etnoturism, scrie despre obiceiurile şi ritualul unei nunţi din Maramureş şi despre misiunea importantă a unui astfel de staroste.

George Petrovai distinge „Problemele de fond ale României postdecembriste”, cu concluzia că „toate problemele României postdecembriste au fost generate, și în continuare sunt amplificate, de alterarea componentei moral-spirituale a societății (mai exact a indivizilor ce-o alcătuiesc) și de vlăguirea componentei financiare a economiei sale dezarticulate”, la care adaugă câteva idei (care nu se vor materializa) de îndreptare a lucrurilor.

Articolul „Oameni de seamă ai Maramureșului: prof. univ. dr. Mihai Dăncuș – muzeograf, etnolog” (apărut inițial în „Graiul Maramureșului”) al profesorului Aurel Ghilezan îl aduce în prin-plan pe fostul director al Muzeului Maramureșului din Sighetu Marmaţiei.

Din arhiva regretatului profesor Traian Rus, au fost recuperate pentru acest număr articolele „Vechea biserică de lemn din Chelinţa” și cel menționat mai sus – „Remember Ars Vivat”.

Din „Graiul Maramureșului” este preluat și articolul evocator al unuia din vechii ziariști și mult timp redactor-șef al cotidianului băimărean „Patru ani de la plecarea spre stele a lui Augustin Cozmuța: «A venit, a sădit, a plecat»” scris de Camelia Tocaci.

Interpreta de muzică populară și religioasă Măriuca Verdeş deplânge, în articolul „Satul suntem noi” dispariția satului tradițional, produsă nu doar prin inerente în cursul timpului modernizări, ci mai ales prin pustiirea satelor cauzată de emigrația masivă a locuitorilor, însă își exprimă și speranța într-o revenire la normalitate cu ajutorul lui Dumnezeu și efortul oamenilor.

În calitate de director și coordonator al Editurii Verbaniana, Gabriela Verban prezintă două lucrări cu autor colectiv scoase de această editură, și anume „Istoria literaturii române contemporane” și „Enciclopedia scriitorilor români. 2019”.

Există și un anunț privitor la noua revistă românească de peste Ocean „International Writers’ Journal”, care va apărea din anul 2020, sub direcția Muguraș Maria Vnuck și David Paul Vnuck (care sunt și fondatori), sediul redacției fiind în localitatea Grand Rapids din statul Ohio.

Materialul „Măsuri stabilite pentru salvarea Casei de Cultură din Baia Mare” este un comunicat al Instituției Prefectului – Județul Maramureș.

În afară de poeții deja amintiți, apar cu versuri Liviu Pendefunda, Valentina Becart, Ioan Dragoş, Carmena Băinţan, Ioan Hada.

Sper ca revista „Mărturii maramureşene” să aibă parte de condeie bune și în viitor și un parcurs lung şi însemnat în acest colţ de Țară şi, pe cât posibil, nu numai în Maramureş.

Doamne, ajută!

Topic: Diverse, Recenzii | Comments Off on Revista de cultură, tradiţie şi atitudine civică „Mărturii maramureşene”

Adrian BOTEZ:Poezii

de Adrian Botez | 16 Decembrie 2019

BOCNĂ-A-NGHEȚAT – NĂUC – TOT UNIVERSUL

bocnă-a-nghețat – năuc – tot Universul

la mijloc – au pocnit și Strofa – Versul :

o Slovă – bàrem – să se țină de vreo Stea…

îmi cad în cap țùrțuri – cenuși… : doar piază rea !

…îmbătrânesc ținând Condeiu-n mână

Cerneala s-a uscat de-o eră : -n Lună

tot văd mișcări de Lilieci și Bufniți

țintite – toate – spre beznele din pivniți…

nici Inima  nu-mi bate – iar Creieru-i Cristale

acum vin – toate – iernile uitate-n Vale :

nu mai aud discursuri și nici sfaturi

Statui de Gheață : Două Codobaturi…

…nu mai sunt Raze-Anotimpuri – între Ierni :

Tâlhari pe Cruce : Ultimii Doi Reni…

***

ȘARPELE TIMPULUI ‘MI-‘COLĂCEȘTE – METODIC…

Șarpele Timpului ‘mi-‘colăcește – metodic

Trup – Membre – Limbă și Creier : terci mi le face !

…și sunt Bătrân – din Viguros – Stăpân și Logic !

și – fedeleș legat – înfășurat în ace

mă predă Morții – ca pe-un balot nemernic :

din Două Limbi mă scuipă – Vrednic !

…ah – ce parșiv ești – Doamne – ce lașe slugi mai ai

alese dintre Diavoli ! – în Toiul Cel de Rai !

de ce dai Neputință – când blestemași – Puternic

să fie-Adam – și Asudat ! – …de ce nu VEȘNIC ?!

ce fel de Iertător ești – când strângi de gât – Biet Om

de o Istorie-ntreagă – cernută Metronom ?

…nu vei găsi – la cei ce-au apucat – în Cer – PUTERE

nu Compasiune : măcar Dreptate – dacă nu și Vrere !

***

MINȚIȚI : CU MINCIUNI FĂURIȚI STRĂLUCITOARE FRAZE

mințiți : cu Minciuni făuriți Strălucitoare Fraze

cu Minciuni alungați – din Ogrăzi – Ultime Raze

mințiți și-nșelați : Crima-i – pururi – Mireasa voastră

cu care ctitoriți Trădări Mărețe : Flori în Glastră !

da – Flori Mândre de Laur – Mătrăgună

așa devin  – Lumi-Bezne : ”cel’ mai bune” !

Demenții ies – într-una – la Paradă

lăsând Cetatea fără nicio Stradă !

nu – Crist n-a fost scuipat – hulit ori răstignit :

voi – Jidovi cu Sânge pe Mâini – ați glumit…!

vedeți – este-o pată – pe frunte : n-ați vrut să se ia :

Nerecunoștința-i – pentru Monștrii Crimei – o Stea !

…suntem – la jidovi – robi proști și boi de jug :

dar eu – în zi de Paști – tot am să fug…!

***

CU CRIST – PLUTESC ÎN NOUA NOASTRĂ ARCĂ

cu Crist – plutesc în Noua noastră Arcă :

vedem și Stele – Lumi Noi – și Adevărul – parcă…

eu Îl întreb pe Baciul Crist – ținându-mă de Vele :

astea-s făcute să mă minùni pe mine – ori chiar așa sunt ele ?

Crist Împărat – în sarica-I de Munte

zâmbind – se-ntoarse – și-mi ciocăni în Frunte :

măi – chiar atâta te-ai prostit – în Lumea ta Cretină

că nu mai știi desprinde BEZNIREA – de CRAIUL DE LUMINĂ ?

Preasfinte – chiar atâta! – căci n-am mai văzut Crai

de când îmi puse Muma – ființa-mi – pe un Nai !

…îmi zise – iară – Baciul de Cer Împărătesc :

avem – atunci – de trudă – căci TOATE năpârlesc

de nu le strigi pe NUME ! –  …hai – Pruncule – la Treabă !

…iertați-mă – -așadară – că – pe la voi – trec – veșnic – tot cu Grabă !

***

MIRESMELE NUNTESC – ȘI FLORI – ȘI PĂSĂRI – CHEAMĂ !

miresmele nuntesc – și flori – și păsări – cheamă !

țesut din raze vii – văzduhul se rotește…

sufletul meu – pribeag – are un soi de teamă :

să nu fi greșit cerul – că – iarăși – se smintește !

fluturi albaștri – seara – îi mistuie sfiala…

cam somnoros – din tufe – un Inorog se scoală

și tufele de flori – cunună estivală

candorii Cornului din Frunte dau pohfală…

când Inorogu-i treaz – toți zeii dau năvală

măcar un strop – lumina să-i respire

iar Ametistu’ – -o clipă – -n extaz să-l admire !

…dar se opresc – se-nșiră : totu-i cu socoteală…

…nu – n-am greșit : uite-l pe Pan – cu Naiul !

e săltăreț – nevoie mare ! – …unde-i baiul ?!

***

CU TINE – CRISTE – PE CÂMPI AM HOINĂRIT

cu Tine – Criste – pe câmpi am hoinărit

slavă am dat – oricând – oricărui Răsărit !

voi Lume Alta – cu Tine să rămân :

nu voi să cad în bot – pentru-un Stăpân !

Tu – Frate-mi ești – mai mare și-nțelept

Izvoare vin la Tine – precum la Munte Drept :

spre Tine – sub Furtună – se pleacă toți Copacii

și – sub Copaci – se-aprind – Coroană – MACII…!

e-atât de bine – în seara care vine

încât – Hristoase – Cetatea se ridică din Ruine

Păsări devin Măiestre – cum sunt doar în Poveste

dar eu le văd – și văd – mereu – o IESLE !

…nu mă grăbi – Hristoase – nici eu nu mă silesc

dar când ajung la Tine – de tot mă-mpărtășesc !

***

DOINA ȚĂRII DE AZI

Țară Nevopsită

Munților  – Ispită

Frumoasă Iubită :

Lui Crist Arvunită…!

…de Mioare turme

lasă de ZEI urme…

…nu de Tine mă-nstrăin :

de Coroanele de Spin…!

Străini s-au înscăunat

pe Vatra de altădat’

Sufletul ni l-au furat

Izvoarele le-au secat

Munți în pământ au băgat…

…Săraci – pe toți – ne-au lăsat !

afar’ de cei ce-au trădat…

…iude  proaste – făr’ de sfat

pe Hristos l-au spintecat…!

nu de Tine mă-nstrăin

Curată Țară de Crin !

mă-nstrăin de bunătate

Străinii le iau pe toate…!

Țară Sfântă – n-ai Secure ?

Fier Sălbatic – sub Pădure

să-l fac pe Străin să urle

să-i dau Foc – cu Fier-Tăiș

să-l văd cum arde – Păiș !

…doar așa cresc Munții iară

doar așa isc – iar – Izvoară…

…ne cade – din speți – Povară

nu mai stăm cu Iarna-n poară !

…ȘI MAI AJUNGEM LA VARĂ…!

***

E IARNĂ – IAR – ÎN SOARTA ȚĂRII MELE

e iarnă – iar – în soarta țării mele

poporul s-a lăsat prostit și țigănit

e iarnă – iar – și nu mai am nuiele

să-nvăț pe cei ce doar au asuprit…!

eu nu mă duc din Poarta Țării Mele

eu nu o las – prădării – dumicat :

eu iau un Par – și-i apăr orice Hat !

eu nu-mi vând Neamul – în așa vremi grele !

…prunci nătărăi – născuți de orice vânt

acest pământ este – mereu – PREA SFÂNT

ca să vă rabde ”Curcănirea” Tâmpă :

plecați – de nu vă plac Martir și Rând !

…aici rămânem doar cu Munți Statornici

căci lor – ȘI NUMAI LOR ! – suntem datornici !

***

DOINĂ ȘI NĂDEJDI

foaie verde – foaie neagră

nu v-am spus durerea-ntreagă…

dar mai stați la Foc – Flăcăi

și aduceți și Dulăi !

căci durerea nu se spune

toată – din strune în strune

decât umbrelor străbune

decât zânei celei bune…

vouă doar v-arăt – cu deget

unde-i drept și unde-i preget :

singuri judecați – în cuget

cât e de la Crist – la…muget !

căci ne-au toropit străinii

mai miloși sunt cu noi Câinii :

potopitu-ne-au străinii :

Casa noast’ de gospodari

au umplut cu bălegari !

și i-am lăsat să o spurce

în spete să ni se urce…

curat fătălăi și curce !

…drac’ ne-alege-ar foc și furce !

…nu ne plângem – doar muierea

își varsă – în lacrimi – fierea

vom rupe – din Stejar – Pari

pentru spetele murdari

de șoacăți și de zlătari…!

Flăcăi – lui Ștefan nepoți :

curățați țara de hoți !

…de gospodari Bătătùri

nu rabdă balegi și zguri

ci vă cer Candeli – Lumini

Agheasmă : să crească Crini !

vă cer oameni  cu vârtute

nu mucoși de curvi stătute…!

hei-rup ! – dați cu crezământ !

și scăpăm de ei curând…!

fiți harnici – căci Muma Țară

tare-i slabă : zace iară !

bălegar pe bălegar

dar în Casă – numa’ –Altar !

…busuioc și pe chilim

când de șoàcăți limpezim !

***

ÎNFĂPTUIRE DE CLOPOT

chemat-am – la Lucrare – Înger după Înger :

poate-a fost beat – când m-am gândit să-l sânger

și Sângele să-L vărs Bulboanei Luminate

de Tainice Metale – mâniate-n Clocot

ce-am fost stârnit-o – pentru CRINUL-CLOPOT !

când Catedrala-Oglindă se vădi – în ropot :

Mâinile mele erau Sfinte și Curate…

din el – Castelul de Metale Bune

a fost păstrat doar Vocea-n Rugăciune

și-ndemn : Cutremurarea de Lumină

Cutremurarea de Văzduh – albind – în vârf – Albină…

el – Jertfa pentru Graiul Armoniei

se răspândește-n Taina Cununiei

și-a Morții Solitare – deopotrivă :

e mai Măreț – topit între Metale și Derivă

decât – prin Ceruri – Orișice Jivină :

aduce Cântec-Foc – din Strachina Divină !

***

O CEAȚĂ ALBURIE – PESTE RÂU-UITARE

o ceață alburie – peste Râu-Uitare

o barcă fără Vâsle – și Sfânt-Cutremurare :

nu Charon – eu – cu gândul – mân spre maluri

o lotcă sumbră – ce nu stârnește valuri…

la Malul Dimpotrivă-i Altă Lume

dar Crist e lângă mine – să cunune

un biet pribeag prin Vagul Univers

cu o Lumină Nouă : Primul Vers

să nu mă plângeți – faceți chef de nuntă :

la mine – nime – -acum – nu se încruntă

ci merg din eră-n eră – din Zeu în Dumnezeu

să aflu de sunt Altul – ori sunt Eu…

…din Rai în Rai – din Iad în Nou-Vopsitul Iad

tot oi afla – Harului meu – Apoteotic Vad !

***

AI FĂCUT COPACII – CRISTE : SLĂVIT SĂ FII !

ai făcut Copacii – Criste : slăvit să fii !

dar – întâi – Făcutul LA IZVOARE întârzìi :

nu poți ciopli Statuie Zveltă – din Văzduh

ci – Temelia Pietrei – întâi și-ntâi – s-o-nvii !

mă plec – smerit : înțelepciunea Ta

stârnește volburi-răzvrătiri  – în – dreapt’ – Voința mea :

aș încerca – pe urma Ta de Raze

să scriu – și eu – în Lume – Două Fraze…

nu socoti-ngâmfare – ce-i doar o întâmplare

ce-i doar – a Pruncului – trezire și-nălțare :

privind spre Tine – MEȘTER – și el ar vrea să fie

mârțoagă de-ucenic – beat pe Cărare…

…cine nu se trezește – când făurești Minunea

e doar o Fleașcă Mare – ce zgândăre Genunea !

***

ÎN ALTĂ LUME – ĂST HOIT SCHILOD VA DISPĂREA

în Altă Lume – ăst Hoit schilod va dispărea

va deveni un Duh sprințar : în Ceruri – va ZBURA !

cum Viermele – topit în Crisalidă

dă drumul Fluturelui – ce va sfida Omidă…

…dar Fluturele – oare – va păstra-amintirea

a celui ce-și zvârcolea – în țărnă – boantă – Firea ?

și – când din Flutur – Crisalida scoate-alt Vierme

și-o fi-aducând aminte – -acesta : PLUTIRESEMPITERNE…?

Sfânt Echilibru – dintre Mâl și Înger

de Întrebare – tot mă zbat și sânger :

deja sunt Vierme – și-încă nu sunt Flutur

de amândoi aș vrea să scap – și să mă scutur…

…Hristos – Magicianul Crisalidei

zâmbește enigmatic – tace : e crud – cum Preoteasa Tauridei…!

***

ZBOARĂ UȘURATIC FLUTUR – CE A UITAT DE-OMIDĂ…

zboară ușuratic Flutur – ce a uitat de-Omidă…

uita-va și Minunea Sacră – din fund de Crisalidă…

Ciocoi al Lumii de Văzduhuri – să nu sfârșești în Plasă

tot fâțâindu-te-ntre Flori : de ce-ai fost – nu îți pasă !

te crezi a Lumii Beizadea : ești doar un biet – fost Vierme !

nimic din ce-Aripa-ți mișca – nu sunt Lucruri Eterne…

Fante de Aer – plângi cumplit – căci Sfintele Miresme

Eteru-i doar – ce te-amețește… – …iar nu Catapetesme…!

…când Sânge vei vărsa – pe Albă – Crucea ‘Naltă

va fi târziu – vei fi cu Crist – iar Gòlgota tresaltă !

fără-ndurare dijmui-vor – Moroi Umani – Rănirea

și vor stropi – cu Foc Înalt – năucă – Toată Firea…

…o – Trubadur Celest – cu Aripi de Mătase

vei fi cu-atât mai sfâșiat – cu cât uitași de Coase…!

***

RĂSTIGNITUL FLUTUR A ÎNROȘIT GOLGÒTE

Răstignitul Flutur a înroșit Golgòte

și nu-l aplaudă nimeni : nici Doamne – nici Cocote !

o – câte va-nvăța – de-acuma – din răni gâlgâitoare :

va învăța Singurătatea… – …și Dorul – …cum se Moare…

…când va-nvia – va fi cu totul altul

pe care nu-l va recunoaște – ioc ! – măcar Bătrânul – PSALTUL…!

va fi – pe Cer – o Tragedie ! – …dar un Mârlan – Pământul !

nu-i va îngădui Minunii nici – simplu : Vechi Mormântul…

…dar ce s-aștepți – tu – -aicea – tu – Frate de Hristos

când s-au silit – atâția – să-ți vadă al Tău Os…?!

în clipă – Sfinte – fă mii de Lumi – altoiuri

care – din Lumea Asta – să nu-și mai afle Soiul !

…dacă un Simplu Flutur învață-atâtea Taine

eu – Dobitoc din Oameni – de ce slobod tot…càine ?!

***

CINE-I DIN NEAM CERESC – NU MOARE NICIODATĂ…

cine-i din Neam Ceresc – nu moare niciodată…

nu cred prea mulți – alții zic că-s povești : uitare toată !

dar eu – Arhangheli văd – cu Săbiile-Albastre

cum dau Onorul – prin fața Ferestrelor Sihastre…

Voievozi Martiri – în toiul de Arhangheli

plutesc să-și vadă Sfânt Moșia și Sfânt Neamul…

eu – în genunchi – smeresc lumini de Candeli

…Pribeagul Munților îmi umple – -acum – și Geamul…

…ies în Ogradă : Păsări Măiestre – Îngeri

te fac – mereu – biet oame – să plângi – să râzi – să sângeri…

Strămoșii mei – cum Zimbrii – încruntați

domol – Ograda-mi umplu – toți încălărați…

…cine-i din Neam Ceresc – nu moare !

cei ce nu cred – murit-au – orbi și altădată :

sunteți – de mult – strigoi – și n-ați aflat : ce Gloată !

***

DES-CÂNTEC PENTRU TRĂDĂTOR

nu fugì – nu urgisì :

tot Răul ți-l vei plăti !

cine-și vinde – astăzi – Neamul

zice că va prinde Anul…

poate că de prins – l-ăi prinde :

Sufletu-ți – deja  –  -i pe Grinde…

nimeni Sufletul nu-ți scapă

Trădător de Munți și Apă

Vânzător de Neam și Mume :

nu-ți rămâne – măcar – Nume…

iar de Nume-ți n-or uita ?

și mai rău de Soarta ta :

îți umplu Mormânt de Scârnă

Săptămâni de Săptămână :

Scârnă Proaspătă – Cleioasă

ca să-ți fie Sățioasă…

Praznic bun tu vei avea :

Hoitul la Câini îl vom da

ori la Porcii cei de rasă

ce ți se suie pe Casă…

Trădător – Chiurliu ori Mut

Sufletu-ți nu-i de-mprumut :

vin toți Dracii-de-Curat

Sufletu-ți pun la murat

și de ai Copii – Femeie

s-or bleojdi – Focul să-i ieie :

Numele-ți de Spânzurat

numai bun e de purtat !

Trădător de Viță Veche

cu tine – Iadul începe :

Dracii te pun Temelie…

…Casa-ți arde – cum Făclie !

…fie-ți Spița Blestemată

cu Ciorile-amestecată :

n-o să scapi tu din Văpaie

cum nici Sămânța-ți de Paie !

…Corcituri și voi – Străini

veți umbla numai prin Spini

Furcile vă știu de Știre

pe un Drum în Clocotire :

ne-ați trădat – nu v-am uitat

pe Gard vă pun – la uscat !

dă – Doamne – o Vară Lungă

că-s cu Miere unși – ȘI-N DUNGĂ !

voi nu-L aveți pe Hristos :

aveți BAN : Mucegai-SOS !

turna-v-ar Aur Topit

pe Gât – prin Rectul turtit !

mânca-v-ar Furnicile

Ielele și Fricile !

scoate-v-ar Ochi din Găvane

Pupezi  – Bufnițe  – Crăcane !

să borască peste voi

o Cireadă de Strigoi

peste voi se ușureze

să deveniți Căcăreze…

…Caii Morții să necheze !

…Suflet nu aveți în piept

vă iubesc Nisip – Deșert :

ajungere-ați Pulberi – Stei

să vă mânce Genuni – TREI !

***

NU MAI LĂSA SĂ TREACĂ IMPOSTORII – PUNTEA

nu mai lăsa să treacă Impostorii – Puntea

tu dă-le Foc – să se distreze vajnic

iar nu furând din Harul și din Fruntea

Poeților – Străjerilor de Strașnic !

Blestemele-i așteaptă – la capete de Pod

și – fieștecare – se va face – sigur – Nod !

sunt Diavolii – veniți cu Teleguța

din locul trândav – unde…Huța-Huța !

să lași Suflării pe toți Sluțitorii

e ca și cum încredințezi Altarul Sfânt – Putorii !

…nemernici ei – dar – mai nemernic – tu

ce nu știi – laș cumplit – a spune : ”nu!

…din țâți de iele sug – de zor – moroii

dar impostori nutresc – ei înșiși – toți noroii !

***

DE LUMEA DE-AICI MI S-A FĂCUT-A GREAȚĂ

de Lumea de-Aici mi s-a făcut-a greață :

Bani și Piață – Bani și Piață – Bani și Piață… !!!

de Lumea Cealaltă mă-ncearcăun Dor:

fâlfâie Raze – deasupră-mi – Sfântul Cocor…

 …e dimineață – amiază – e seară și noapte :

le-oi contopi – toate – –n Corăbii de Șoapte :

Cartea Lumii – ca Rimă – Armonie de Vis :

pe toate – încă de-Aici – în Sânul meu – le-am scris…

ar mai rămâne Slovei să-i dau Raze

ar mai rămâne – pe câte-am iubit – să le încarc în Fraze :

altfel – mă oprește Controlul – la Poartă

și mă-ntreabă – mereu și exclusiv – de Soartă…

…Acolo nu-s Bani – nu e Piață – nici Paiață :

Acolo – din toate – e HRISTOS : Etern Dimineață…!

*

…ori – poate – neputința-mi – să fie rost și price

când dau – mereu – din mână – zicându-vă : ”ferice

de omul prost – că nu-și știe orbirea”…

…ori că mi-e tare greață – cum chiar îmi este firea

destul că nu vreau să vă văd – pe voi și lumea voastră

nici – bàremi – când și când – deschid vre o fereastră…

voi sunteți Malul de Noroi – Gavafta de Nisipuri

în care pot a m-afunda – cu toate-a’ mele Chipuri…

rămâneți – voi în Bezna voastră – văd că vă face bine :

fără bagaj – plec clandestin – să-mi ‘plinesc noi destine…

e mai comod – de mii de ori – Necunoscutul

decât să vă suport – ori vreau – ori ba – grotescu-vă – ”CORNUTUL…!

…ajută – Doamne – un Pribeag – să viziteze Hornuri

să scape de o Larmă Tâmpă – de Clovnii Cruzi – de  Zvonuri…

***

CARNE ÎN MIȘCARE

Carne în Mișcare – Fleașcă ruptă – roasă :

să fim Regi pe față – și Leproși pe spate…

apoi vine Doamna – Doamna cea cu Coasă :

rămân Zoaie Bufe – Crime Deflorate

Zdrențe peste Hoitul oferit la Gloate

leorcăind Fad Sânge : Alb Sânge de Frate

Zdrențe și Putoare – Buruieni și Zloate…

asta este Viață ? – asta este Moarte ?

Carne în Mișcare – colți de Bestii Oarbe

vine Marea Beznă –  Creierii ni-i soarbe

Diafana Crimă trece peste toate

Zgură de Clopotniți – Bufniță de Noapte…

…ce cauți aici – Criste ? – Haznaua e plină

și nu Răstignirea : Defecarea-i Crină !

*

Crima ? – o Crampă trecătoare :

te-nțelepțește – te smulge din Visare !

***

***

ABUZ  DE  LA ABUZ

…mi s-a-nmânat un

Calendar – nu cu

vederi de la

munte” – ci cu

vederi de la

muște”…

nu l-am înghițit

Calendarul (ghiveci de

veci !) : e greu de

îngurgitat – câtămai

latrina

muscadina”…

…voisem să caut

într-însul – doar

Ziua  de Naștere a Lui

Dumnezeu : etern-etern

bine-bine – dar ar trebui să-și

fixeze (abuziv – cum le face pe

toate) – o Zi de

Naștere – numai a

Lui !

”…nu se află…” – El e deasupra

fleacurilor… – …atunci

am înțeles și mai bine – cât Îl interesează pe

El – Nașterea și

Moartea – Viața și

Ne-Viața…

…am pus creionul de-o parte – m-am

ridicat de pe

scaun… – …când – deodată

mi-a trăsnit prin

cap – ceva :

L-am prins de

Coadă – cât am putut de

strâns – apoi

am tras – sălbatic – de

Ea – nemaiașteptând

Urletul Lui

Vexat :  mi-am potrivit perna sub

cap – și

m-am culcat… – …de fapt

am dispărut – cu tot cu

așternut – într-o Gaură de

Neant – Savant !

…e tot ce-mi

lipsea – cam cât o

Măsea : în ce mă

privește – mâine

m-aș putea trezi – să zicem

Pește…

***

STUPIDUL CEAS – RITMIC M-AVERTIZEAZĂ

stupidul Ceas – ritmic m-avertizează

că-s robul lui : cine și cât vrea EL – viiàză !

dacă știam Atunci – ce Acum știu

nu-l făuream – febril – cu zel de Cazangiu !

nu Tinicheaua asta mi-e stăpână :

teroarea vine dinspre Soare – Stele – Lună !

pe ăștia nu eu i-am scris și fabricat

nu am putere-asupra lor : EI m-au creat…!

sunt Sclav de Stele – cânt sub Struni de Lună

Soare mă arde-n Athanor – Hoit arde-se din mine

de am ajuns Păpușă de Albine :

nu-i Zodie mai Rea – decât cea Bună…

…Doamne Hristoase : din Sadic Ritm –  mă smulge :

domestic – Liniștea să-mi fie Cruce…!

***

UITĂM SĂ FIM OAMENI – SĂRMANE MAȘINI

…uităm să fim Oameni… – …sărmane Mașini !

iar Combustibil : Iluzii – Crimă – Furt de Spini…

o clipă de-am opri Mișcarea Browniană

am constata ce Haos – ce Tocană

e-acest așa-zis ”Cosmos Comandat

(…de ”comandat” l-a ”comandat” o Bandă

Celestă – -i drept : DECI – ȘI MAI CRIMINALĂ !)

…noi sorbim Bălți de Sânge : ZI BANALĂ…!

…noi ne complacem să fim Măcelari – Înșelători

ori Răstigniți – pe Uși – pe-Ncuietori…

fără Curiozitatea de A Sparge Poartă

fără Inițiativă : Descuiat de Soartă !

…și-așa vom dispărea : o Turmă Criminală !

Călăului  – Victìmă… – …dar cu-Nsângerat Cap de Frate-n Poală !

***

CULCAT ÎN IERBURI

culcat în ierburi – miresmele m-au adormit :

Extaz cu ochi închiși… – …un Zeu – doar – m-a privit…

…sunt mii și mii de lumi – oare să trag la sorți ?

Bine și Rău – Viață și Moarte : depinzi de Sfinți – de Morți…

Crini și Măiestre – Zâne din Vis-de-Rai…

mai bine-mi scriu Povestea  – pe Cânt Smerit – de Nai !

delir de Liră – soartă de Orfeu :

curând – ajung pe Tron de Dumnezeu !

…să te droghezi cu Vis – precum un Bard Romantic ?

sau să nu uiți – o clipă – Martiriul Reumatic ?

…m-am săturat de toate Piroanele din Cruci :

îmi vreau o lumea-a mea : nicicând să nu m-ajungi !

…Hristoase-Doamne – Te vreau numai pe Tine

să-mi fii Unic Prieten : hai – cântă-mi din Albine !

***

…ORI – POATE – NEPUTINȚA-MI – SĂ FIE ROST ȘI PRICE

…ori – poate – neputința-mi – să fie rost și price

când dau – mereu – din mână – zicându-vă : ”ferice

de omul prost – că nu-și știe orbirea”…

…ori că mi-e tare greață – cum chiar îmi este firea

destul că nu vreau să vă văd – pe voi și lumea voastră

nici – bàremi – când și când – deschid vre o fereastră…

voi sunteți Malul de Noroi – Gavafta de Nisipuri

în care pot a m-afunda – cu toate-a’ mele Chipuri…

rămâneți – voi în Bezna voastră – văd că vă face bine :

fără bagaj – plec clandestin – să-mi ‘plinesc noi destine…

e mai comod – de mii de ori – Necunoscutul

decât să vă suport – ori vreau – ori ba – grotescu-vă – ”CORNUTUL…!

…ajută – Doamne – un Pribeag – să viziteze Hornuri

să scape de o larmă tâmpă – de clovnii cruzi – de  zvonuri…

***                                

ÎN NOAPTEA DE CRĂCIUN

…distinsă demoazelă – cu iz de Mahala

(”…ei ! – fufo ! – stai cuminte : nu mă dau la mata !” )

…vreau a-ți vorbi de Stele – de Lună și-un…Omor :

toate-astea – văzutu-le-am în Munte – lâng-un Cristal-Izvor…

distinsă demoazelă – eu sunt Villon cu…Tatăl

eu nu-ți vreau decât bine… (”…ce geru-i ! – of ! – și :  bată-l !”)

Stihul Etern din mine – va exploda-n mata

și Cerurile – toate ! – ne vor îmbrățișa…!

…distinsă demoazelă – să nu-ți mai fie frică

mi-aduc și LIRA – uite ! – știe mai bin’ să-ți zică…

…e Noapte – într-o Iesle arde – măreț – un PRUNC

ce va fi Împăratul… (”…dacă mai dai – m-arunc !”)

…știu că e frig – bre – ștoarfo ! – de aia-ți și cuvânt :

să te-ncălzești la Logos – de nu : hai la…Mormânt !

…bani de Motel nu am – așa că-ți stihuiesc

pân-om găsi vreo Bancă (…deja simt c-amorțesc !)…

…distinsă demoazelă – noi nu vom face Nuntă

 (…nu e nici Miorița – nici clima nu e blândă…)

cu toate că – în Duhu-mi – Stih Sfânt mă tot inundă

eu văd – la Colț de Stradă – un ins cu Fața-i Cruntă…

…”săr’ mâna – boier mare! –  … N-AVEȚI UNA MĂRUNTĂ ?

…ei – uite-așa – -n Cetate – un Babuin ”de lume

n-a fost în stare – CURVEI – să-i cânte – din Vechi Strune…!

*

…”demoazelă-demoazeà

să nu ieși în Calea mea :

te trimit în NEAGRĂ STEA

unde-i bună…Musca-Rea…!

***

GEOGRAFIA ESTE  GRAMATICA UNEI ȚĂRI

Geografia unei

Țări – este

Gramatica acelei Țări

dac-ai smintit un

Munte – din lăcașul Lui – un

Deal – o Apă – cu Ceruri cu

Tot – dac-ai clintit – ori

ai scurs – ori ai

scăpat – ai

alunecat – și l-ai întunecat – l-ai

urnit de la

Locul Lui – ori Ei… – …dac-ai uitat numele unui

Oraș – ori – mai

cu seamă – și mai

cumplit – al unui

Sat : înseamnă că AI GREȘIT

FRAZA ȚĂRII : Cuvinte – Virgule

Puncte – Puncte și Virgule…Semne de

Întrebare…!

PROST SFAT !

FRAZA ROMÂNIEI – cu toate SLOVELE ei – cu toate

SEMNELE EI DE

PUNCTUAȚIE-PUNCTUIRE –  ALE HARURILOR – SEMNELE PLÂNSULUI ȘI RÂSULUI – NUNȚII ȘI MORȚII – JOCULUI

SORȚII – ai greșit : acea Smintită-Greșită-Urnită – acea Uitată-Scăpată

Nenimerită – Strâmbă-Hulită – NU-I

FRAZA ROMÂNIEI : în esența Ei – FRAZA ROMÂNIEI este

Limpede

Cursivă

Orbitor de

Strălucitoare – din Veci și din

Vechi – către Ochi și

Urechi – deopotrivă : FRAZA cea DREAPTĂ A

ROMÂNIEI – este Hotărâtoare de

Soartă a Întregului

Univers – precum

RAIUL LUI HRISTOS-DUMNEZEU !

***

…SĂ FACEM UN STROP – MESCHIN – DE CONTABILITATE

…să facem un strop – meschin – de contabilitate :

per total” – teoretic – trecând prin lumile toate

imaginabile și inimaginabile

proaspete – vinete – sau perisabile

posibile sau imposibile : SUNT NEMURITOR !

…în particular și-n șoaptă – însă –  -s un biet ZĂCĂTOR

năpăstuit – cum Orfeu – ba – din păcate – și…HAIHUI SCRIITOR !

…trăiesc în Vis – altfel…m-aș agăța !

(…îți voi lăsa moștenire LIRA – plus : DISTINSA HAZNA !)

Vis-Paradis (CINIC DROG…) – cu Crist braț la braț

până ce Dimineața mă scoate din CELESTUL LAȚ

și m-azvârle-ntre Guițăturile de Porci :

din ele – Bard Bătrân – STIHURI să-ți storci…!

…doar Crist ce mă mai înțelege – doar Crist ce mă mai  scapă

dăruindu-mi : ARMONII DE FLORI… – …și o Banală SAPĂ

da – oricui dă Rodire – dă-i Sapă și dă-i Apă

să se afunde-n ȘTIRE și-n VESTIRE – cum Peștele – în Sfântul Lui Năvod !

…năruit de Vreme – Amar – Desăvârșit Schilod

mai scot – din PÂNTECUL HÂRTIEI – înc-un FANATIC PLOD… :

…”albesc de Har copacii-n Munţi

arhangheli fac din spade – Punţi

din vizuini – spre EMPIREU                   

e ALFABET DE DUMNEZEU

LOGOS DIVIN – PERFECTĂ RIMĂ

spre Epopee se înclină

şi Stele toate – Fir cu Fir

se-ntorc în INIMA-POTIR”…

***

ÎN FIECARE FAPTĂ – E TREAZĂ HIEROGLIFA

în fiecare Faptă – e Trează Hieroglifa :

Albă ori Neagră – asta decide Cifra…

Arcul de Ceas plesnește – la fiecare Faptă

că e Tembelă – că-i – iarăși – Înțeleaptă…

…citește Magul în Cartea Lumii Nouă :

Cuvântul  Lui nu-i Sunet : Cuvântul Lui e ROUĂ !

din Munte vin PUHOAIE DE AGHEASMĂ

în fiecare naște – mereu – un Loc de Caznă…

…am scris – și eu – în Carte – Slovă Vie :

n-o simt AceștiaAlții or să vie !

da – vor silabisì – în Noua Dimineață

și-agonisi-vor Adevăr : tot ce citesc din mine – li-e Propria lor Viață…

…de-aceea – nu mai hulesc : sunt Unui Mag  –   o Rază !

…se vor sfințì Aceia : VĂPAIA or s-o crează !

***

NU E CEAS – NU E LUP : DOAR AȘTEPTAREA DE-ALBINE

…ascunde-n Genunea de Lut – Formele-a Mii de Lumi Palatine

(…nu e Ceas – nu e Lup : doar Așteptarea de-Albine…) :

când El va hotărî – se va trezi – din Inform – și Omul-Cel-de-Luni :

nu ”Capodopera Zilei a Șasea” – ci Curiosul și Dintâi Rădăcina

Bătrân Frate-al Lui Crist – Cel ce-și asumă – El – Vina !

Cel Ce – Cum Prometeu – își încoardă – Strună – Spinare :

devine Scară de Cânt și Lumină – pentru O Nouă  – Grea Zare…

…și vor sui Mântuiții – pe Melodia Vertebrelor Lui

și va muri Amurgul : rămâne-or doar Păsări – în Copaci-Alelui…

dar Mormanul de Lut – Acum – nu fierbe și nu se clintește :

de Data Asta – Crist-Demiurgul mai Îndelung și Adânc Chibzuiește :

tot ce-a fost Rău și Meschin – în Foste – Scrumite Demiurgìi

să nu devină – iarăși Nori de Ciori – în NOI COVĂLII :

(…se-amână – deci – Șarpe – Femeie – Prostie și Pofte : doar SCRÌI…!)

…e Bine : eu – Smerit Pregătit – aștept CÂNTUL DE LUME- SPRE-BINE

și – pentru Asta – știu că pot ține  Vecia – de Căpăstru – pân’ se fac – iar – Lumine !

***

                  

Topic: Diverse | Comments Off on Adrian BOTEZ:Poezii


« AnteriorulUrmătorul »