Articole recente

Arhive

Categorii

Instrumente

Recomandări psihopedagogice privind virusul SARS COV2

de admin | 3 Aprilie 2021

Virusul SARS COV 2 este cea mai difuzată știre pe toate posturile de televiziune și prezentă în toate discuțiile din jurul nostru.

Cu toții împărtășim aceleași îngrijorări cu privire la acest subiect acasă cu familia, cu prietenii, la muncă cu colegii.
Știrile legate de numărul de persoane decedate, pierderea locurilor de muncă și incertitudinea în ceea ce privesc școlile și grădinițele alimentează sentimental de panică. În aceste condiții nu este de mirare că cei mici pun o mulțime de întrebări și chiar dificile despre ce se întâmplă în jurul lor.

Este foarte important să știm ce răspunsuri să le dăm. Păstrarea calmului și echilibrul este cheia comunicării cu copiii, în această situație prin oferirea de răspunsuri suficient de bune, fără a alimenta anxietatea (care este o stare accentuată de neliniște, în care așteptăm să se întâmple ceva rău sau simțim că nu ne mai aflăm în siguranță). Imaginația copiilor este foarte creativă și există posibilitatea ca mintea lor sa creeze tot felul de scenarii catastrofale, în cazul în care aceștia nu sunt informați corect și pe înțelesul lor.

Când este momentul să vorbiți cu copilul dumneavoastră? În primul rând după ce aveți o imagine clară asupra situației, iar în momentul în care se comunică cu copilul tonul vocii este esențial.

Oferiti informații pe un ton calm despre modul în care acest virus este răspândit și ce putem face fiecare dintre noi pentru a ajuta la minimizarea riscului. Aveti grija ca toate informațiile sa fie din surse sigure și credibile (de ex. organizația Mondială a Sănătății este o sursa sigură și credibilă).

Un exemplu de întrebare care poate să fie adresată de către copiii de vârstă mai mică

„Mami, ce este acest virus?”

Un posibil răspuns ar putea fi: seamănă foarte tare cu momentul în care ești răcit. Atunci când ai febră, tuse, te doare în gât. Dar ce este important să știi este faptul că trebuie sa avem grijă de noi, să facem sport, să dormim bine, să ne alimentăm sănătos, să cosnumăm suficiente lichide, să avem grijă la igienă, corpul nostru poate lupta cu virușii oricare ar fi ei.

Ce pot să facă părinții acasă cu copiii în perioada asta?

Această perioadă este o ocazie bună să luăm o pauză de la aparatele electronice care ne-au
distras atenția, zilele și iubirea unii față de alții.

Este un examen de umanitate, de solidaritate și empatie. Oferiți ajutor, oferiți informații, suntem persoanele spre care foarte mulți se uită cu admirație și ne consideră piloni importanți în comunitate.

Pe lângă imunizarea corpului e important să avem grijă și de aspectele psihologice, de sufletele noastre. Antrenați gânduri pozitive în mintea și în discuțiile voastre.

Vă doresc multă sănătate!

Material adaptat de Consilier Școlar,
Prof. Raluca Maria Bodone

Topic: Diverse | Comments Off on Recomandări psihopedagogice privind virusul SARS COV2

Mulţumiri!

de Radu Botiş | 19 Martie 2021

Topic: Diverse | Comments Off on Mulţumiri!

Veniţi …

de Radu Botiş | 6 Martie 2021

Veniţi la balul măştilor impuse

Stegarii au pus semnul pe drapel,

La streaşina unui prezent rebel

Stau umbrele cu nopţile seduse.

Mileniul tot cerne într-un dans

Tăcut,o armonie neînţeleasă

De sub umbrarul cu tăcerea deasă

Un sunet se agaţă de suspans.

Mocnesc în vraja vocilor ascunse

Idile într-un foşnet prea intens,

Cu datini din trecutul parcă şters

Fiorul poartă gânduri nepătrunse.

………………………………………..

Veniţi la bal cu masca de acasă

Nu-I loc pe chip de ultima grimasă.

Topic: Diverse | Comments Off on Veniţi …

Percepția profesorilor asupra consumului de droguri în rândul tinerilor

de Radu Botiş | 4 Martie 2021

Cei mai mulţi profesori admit ideea că în societatea noastră modelul familial tradiţional este încă respectat. Părinţii deţin un anumit control, deşi discret uneori, asupra copiilor lor, supraveghindu-i şi condiţionându-i financiar. Familia românească oferă totuşi o educaţie de calitate, practică o reală comunicare cu tinerii şi arată un respect reciproc.
În afară de aceasta, o pauperizare accentuată îi pune pe cei mai mulţi adolescenţi în imposibilitatea de a procura droguri.
Sunt voci din rândul profesorilor care susţin că tinerii sunt conştienţi de consecinţele nefaste ale consumului de droguri: intrarea în conflict cu legea, blamul din partea părinţilor, a prietenilor etc. Nu trebuie ignorată observaţia că tinerii noştri, deşi nu iau droguri puternice, fac apel la tutun, alcool, la muzica de proastă calitate, literatura imorală (toate acestea ca un gen de substitute ale drogurilor clasice).
Profesorii consideră că familia este cea care are rolul decisiv în educaţia antidrog.
Prin aceasta ei înţeleg: exemplul personal al părinţilor; o comunicare permanentă, deschisă şi sinceră cu copiii; control financiar (inclusiv restricţiile privitoare la banii de buzunar ai copilului); supravegherea discretă, dar îndea¬proape a cercului de prieteni; educaţia religioasă; cultivarea valorilor sănătoase.
Școala ar trebui să încurajeze gândirea critică într-o mai mare măsură, să informeze elevii, să prezinte cazuri şi să iniţieze dezbateri libere. Instituţia şcolară este acuzată de neglijarea educaţiei antidrog şi de pasivitate în identificarea consumatorilor.
Din păcate, articolele, reportajele şi programele pe această temă au o prezenţă rară în mass-media. Cei mai mulţi profesori apreciază că televiziunea nu întreprinde nimic, lucru absolut regretabil, atâta timp cât „televiziunea a ajuns al treilea părinte al copilului, graţie faptului că ea intră în casele oamenilor”.
Cât despre presa scrisă, reflectarea consumului de droguri este caracterizată prin spectaculos şi comercial, analiză deficitară a cauzelor şi slabă preocupare pentru latura educaţională.
Este unanim acceptată ideea că rolul televiziunii este deosebit de important.
Pe de o parte, prin canalele TV tinerii capătă informaţii indirecte în legătură cu existenţa drogurilor, cu consumatorii şi cu motivaţiile lor.
Religia se poate implica foarte mult, întrucât influenţa ei este mai mare decât anticipam.

În fine, trebuie constituit şi dezvoltat sistemul informaţional privitor la fenomenul, prevenirea şi terapia adicţiei, indiferent de canalele pe care ar ajunge informaţia la adolescent: mass-media, şcoală etc.
Consilier școlar,
Raluca Bodone
Bibliografie
Drăgan, J. (2005). Dicţionar de droguri, Editura CH Beck, Bucureşti
Drăgan, J. (1994). Aproape totul despre … droguri, Editura Militară, Bucureşti
Edwards, G. (2005). Drogurile. O tentaţie ucigaşă, Editura Paralela 45, Bucureşti
Eldar, H. (2007). Infracţionalitatea în domeniul drogurilor şi lupta împotriva ei în Uniunea Europeană, Fundaţia Culturală Ideea Europeană, Bucureşti
Ferreol, G. (2000). Adolescenţii şi drogurile, Editura Polirom, Iaşi
Gârbuleţ. I. (2008). Traficul şi consumul ilicit de droguri, Editura Hamangia, Bucureşti
http://www.romlit.ro/droguri_i_hobbiuri
http://www.ultraviolet.ro/articol/consumul-de-droguri-printre-adolescenti
http://www.laurentiudumitru.ro/carti.php?id=2&cap=55
http://www.observatorcultural.ro/Drogurile-sint-o-alta-forma-de-revolta.-Interviu-cu-Andra-MATZAL-traducatoarea-romanului-Trainspotting*articleID_15938-articles_details.html
Material adaptat de Consilier Școlar,
Prof. Raluca Maria Bodone

Topic: Diverse, Studii | Comments Off on Percepția profesorilor asupra consumului de droguri în rândul tinerilor


« AnteriorulUrmătorul »